Cuba în beznă, Pentagonul în alertă: coincidență sau plan?

hiar în timp ce rețeaua electrică a Cubei se prăbușește pentru a treia oară în mai puțin de zece zile, lăsând aproximativ 10 milioane de oameni în întuneric, oficiali americani de rang înalt din Apărare analizează, discret, opțiuni militare care ar putea duce la o schimbare de regim la Havana — o cronologie care ridică semne de întrebare mai puternice decât orice comunicat oficial.

Un regim care se prăbușește din interior

Colapsul repetat al infrastructurii energetice cubaneze nu mai poate fi tratat ca un simplu incident tehnic. A treia cădere generală a sistemului național în doar zece zile arată o pierdere accelerată de control asupra infrastructurii critice a insulei — exact în momentul în care Washingtonul discută, la nivel militar, despre viitorul regimului comunist de la Havana. Cine beneficiază de o Cubă haotică și vulnerabilă, chiar în preajma unor decizii strategice americane? Întrebarea rămâne deschisă.

Ce a aflat CBS News

Potrivit CBS News, oficiali americani de rang înalt din domeniul apărării au trecut deja în revistă opțiuni militare incipiente pentru Cuba, inclusiv un posibil asalt aerian condus de Armată, cu mii de militari din Divizia 101 Aeropurtată — singura unitate pregătită pentru o astfel de misiune, potrivit mai multor oficiali americani cu cunoștințe directe despre discuții.

Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului invocând sensibilitatea temelor de securitate națională, au precizat că aceste briefinguri nu reprezintă un semnal că președintele Trump sau Pentagonul ar fi decis deja declanșarea unei operațiuni. Cu alte cuvinte: planurile există pe hârtie, dar decizia politică — cel puțin oficial — nu a fost luată. Ce nu se menționează explicit în aceste declarații este cât de avansate sunt, de fapt, aceste discuții și de cât timp se desfășoară ele.

Constrângerile din Golf

Orice operațiune de schimbare de regim s-ar putea confrunta însă cu limitări serioase, pentru că avioane, resurse de informații și capacități ofensive americane au fost redirecționate recent spre regiunea Golfului, unde luptele dintre SUA și Iran s-au reaprins în ultima săptămână. Coincidență sau nu, criza cubaneză și criza din Golf se intersectează exact în același interval de timp — un detaliu care merită urmărit, nu ignorat.

Rubio, dronele iraniene și un puzzle care se conturează

Secretarul de Stat Marco Rubio continuă să favorizeze o tranziție negociată către un nou guvern dispus să pună în aplicare reforme economice, după decenii de politici comuniste distructive care au transformat insula caraibiană într-un adevărat coșmar marxist — o descriere care va suna, probabil, dureros de familiar pentru orice român care a trăit sub un regim similar.

Recent, președintele Trump a declarat presei că echipa sa investighează dacă Iranul a stocat drone sinucigașe în Cuba. Întrebat direct despre un raport de informații privind dronele stocate pe insulă, Trump a răspuns: „Dacă le au, și este foarte posibil să le aibă, ne vom ocupa de asta.” Trump a mai sugerat că regimul comunist ar putea depozita și rachete iraniene, aspect pe care administrația sa „îl analizează chiar acum”.

Merită reamintit că problema unei posibile amenințări cu drone provenite din Cuba a fost semnalată în spațiul public încă la începutul lunii februarie, cu mult înainte ca Axios să confirme, în mai, aceleași suspiciuni. Cronologia acestor scurgeri de informații — de la primele avertismente discrete până la declarațiile publice ale lui Trump — ridică întrebarea firească: cine a știut ce, și când?

În paralel, Rubio a sancționat mai multe entități cubaneze, printre care ICAP, care ar putea fi în centrul unei rețele de subversiune externă, posibil legată de Democratic Socialists of America. Publicația independentă cubaneză ADN Cuba a scurs recent un memo intern care arată că activiști de extremă stânga din SUA sunt pregătiți să declanșeze protestele „de răspuns rapid” la clădiri federale, baze militare, centre de recrutare și facilități ICE, în cazul unei confruntări militare între armata americană și regimul comunist de la Havana.

Cine beneficiază de fapt?

Ce rămâne dincolo de comunicatele oficiale este o suită de coincidențe temporale greu de ignorat: colapsul infrastructurii cubaneze, redirecționarea resurselor militare americane spre Golf, escaladarea retoricii privind dronele și rachetele iraniene, sancțiunile împotriva rețelelor de subversiune și, în fundal, o rețea de activism pregătită să reacționeze exact în momentul unei eventuale confrontări. Fiecare element, luat separat, are o explicație oficială. Împreună, însă, desenează un tablou pe care merită să îl privim cu mai multă atenție decât ni se cere.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)