Cadastrul hackuit: tăcerea Cotroceni și a Guvernului

n hacker susține că a intrat în posesia bazelor de date ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și le oferă spre vânzare pe internet, în timp ce amenință că va șterge inclusiv copiile de rezervă — iar ceea ce ar trebui să fie o urgență națională de securitate cibernetică este tratat, deocamdată, cu o tăcere greu de explicat atât la Cotroceni, cât și în zona Guvernului. Nu vorbim despre o eroare tehnică minoră: e vorba de date sensibile privind proprietățile imobiliare ale milioane de români, informații care, odată scurse, nu mai pot fi „recuperate” prin niciun comunicat de presă ulterior.

Totul a pornit de la un atac cibernetic care a paralizat sistemele informatice ale ANCPI, lăsând instituția incapabilă să-și mai ofere serviciile online timp de mai multe zile. Ceea ce părea, la prima vedere, un incident tehnic obișnuit — de genul celor pe care instituțiile publice românești le tot bifează, an de an, fără consecințe reale — a căpătat însă o dimensiune mult mai gravă: un hacker a anunțat public că deține date sensibile extrase din sistemele agenției și le pune spre vânzare, adăugând o amenințare explicită legată de posibilitatea ștergerii backup-urilor.

Cronologia ridică deja semne de întrebare

Practic, avem o secvență clasică pentru astfel de incidente: atac, tăcere instituțională, apoi apariția pe piața neagră digitală a datelor furate. Ce nu se menționează în comunicările oficiale — pentru că, până acum, oficial nu există aproape nicio comunicare — este dacă instituția a confirmat amploarea reală a breșei, dacă au fost notificate autoritățile de resort în materie de securitate cibernetică și, mai ales, cine avea acces la aceste sisteme înainte de atac. Cine beneficiază de o asemenea tăcere? Cu siguranță nu cetățenii ale căror date de proprietate circulă acum, teoretic, la liber pe forumuri specializate.

Context extins, dar relevant: România nu este la primul incident în care infrastructura sa digitală critică se dovedește vulnerabilă exact în perioade de instabilitate politică. Țara a trecut deja printr-un episod în care interferența cibernetică — documentată de Curtea Constituțională în cazul alegerilor din 2024 — a dus la anularea unui întreg scrutin prezidențial. Coincidență sau nu, atacurile asupra infrastructurii digitale a statului par să găsească teren fertil exact atunci când atenția politică e concentrată în altă parte.

Liniște la vârf, într-un moment de vid instituțional

Nu întâmplător, poate, acest incident survine într-un moment în care România se află fără un guvern nou învestit, cu un cabinet aflat în regim interimar, cu atribuții limitate, incapabil să adopte decizii de fond. Într-un asemenea vid de autoritate, cine mai este, de fapt, responsabil pentru coordonarea unui răspuns rapid la un atac cibernetic asupra unei instituții care gestionează date despre proprietățile imobiliare ale întregii țări? Întrebarea rămâne deschisă, iar absența oricărei reacții publice fermă din partea Cotroceniului sau a structurilor guvernamentale interimare nu face decât să adâncească suspiciunea că nimeni nu vrea, de fapt, să-și asume subiectul înainte de a fi obligat.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor recunoaște public amploarea reală a scurgerii de date, sau dacă vom afla despre consecințe abia atunci când informațiile vor apărea, bucată cu bucată, pe piețele digitale unde se tranzacționează deja. Până atunci, un lucru e sigur: instituțiile care ar trebui să protejeze datele românilor par, din nou, cu un pas în urma celor care le atacă.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)