SRI și contractul de 196 milioane cu Digi: ce nu vi se spune

erviciul Român de Informații a admis vineri, 5 iunie 2026, că a gestionat integral procesul de atribuire a contractului de 196 milioane euro către Digi România — după ce cu o zi înainte pasase întreaga responsabilitate către Cancelaria Prim-Ministrului, iar premierul Ilie Bolojan declarase că guvernul nu a avut nicio legătură cu afacerea. Coincidență sau strategie de comunicare? Cronologia contradictorie ridică semne de întrebare.

Comunicatul de vineri: SRI își asumă responsabilitatea

În comunicatul de presă din 5 iunie, SRI — condus de generalul Răzvan Ionescu — recunoaște fără echivoc că instituția „a identificat necesitățile și obiectivele achiziției”, „a realizat consultarea pieței”, „a elaborat documentația de atribuire” și „a atribuit acordul-cadru către operatorul economic Digi România”. Procedura utilizată: negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare — ceea ce, în limbaj comun, înseamnă că nu a existat licitație publică clasică.

Contractul vizează dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM (Large Language Model) destinată securității cibernetice, finanțată prin Instrumentul european SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei). Digi România, companie listată la bursă cu pachet majoritar deținut de omul de afaceri Zoltan Teszari — același Teszari care deține și postul de televiziune Digi 24 — a fost selectată printr-o procedură care, conform legislației aplicabile (OUG 62/2025 și Directiva UE 2009/81/CE), permite negocierea directă în domeniul apărării și securității.

Comunicatul de joi: „vina” e la guvern

Cu o zi înainte, pe 4 iunie, SRI emitea un alt comunicat, mai ambiguu, în care sublinia că „întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului” și că „identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului”. Tonul era clar: responsabilitatea aparține altora. SRI se prezenta doar ca „autoritate contractantă și beneficiar”, cu rolul de „implementare” — nu de decizie.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: de ce această schimbare de ton în 24 de ore? Ce s-a întâmplat între cele două comunicate?

Bolojan: „Am aflat din presă”

Ilie Bolojan, prim-ministrul României (care a refuzat să demisioneze după retragerea sprijinului PSD), a declarat joi, 4 iunie, la Euronews România, că „încheierea contractului n-are nicio legătură cu Guvernul României” și că „am aflat din presă cine a semnat contractul”. Bolojan a cerut „mai multă transparență” — declarație care, în contextul crizei guvernamentale actuale (PSD a retras sprijinul politic pe 20 aprilie, iar Bolojan conduce un guvern minoritar PNL-USR-UDMR), poate fi citită și ca distanțare preventivă de un dosar potențial sensibil.

Cine beneficiază de fapt? Digi România — companie privată cu interese în telecomunicații și media — devine furnizor al unei platforme de securitate cibernetică pentru SRI, instituție care, prin natura mandatului, operează în zona clasificată a statului român. Contractul se derulează pe patru ani, etapizat, conform comunicatului SRI.

Context mai larg: SAFE și industria europeană de apărare

Instrumentul SAFE face parte din efortul UE de consolidare a industriei europene de apărare, lansat în contextul războiului din Ucraina și al presiunilor pentru autonomie strategică europeană. România și-a asumat, prin Strategia Națională de Apărare 2025-2030, utilizarea acestor instrumente pentru achiziții publice comune. Conform reglementărilor SAFE, cel puțin 65% din companiile implicate trebuie să fie de pe teritoriul UE — ceea ce permite, teoretic, participarea firmelor private europene la contracte de securitate națională.

Întrebarea pe care nimeni nu o pune public: cum se asigură că o platformă dezvoltată de o companie privată — cu interese comerciale și media — nu devine punct de vulnerabilitate în arhitectura de securitate a statului? SRI menționează în comunicat că „anumite elemente ale procedurii nu pot face obiectul comunicării publice”, invocând „caracterul specific al domeniului și încadrarea proiectului în aria securității naționale”.

Cronologia contradictorie

4 iunie, ora necunoscută: SRI emite comunicat în care sugerează că responsabilitatea selecției furnizorului aparține Cancelariei Prim-Ministrului și Grupului de lucru interinstituțional.

4 iunie, seară: Bolojan declară la Euronews că guvernul nu a avut nicio implicare și cere transparență.

5 iunie: SRI emite al doilea comunicat, în care își asumă integral procesul de achiziție — de la identificarea necesităților până la atribuirea contractului.

Ce s-a schimbat între timp? Presiunea publică? Instrucțiuni de la Cotroceni? Sau pur și simplu clarificarea unui mesaj ambiguu?

Ce nu se spune

Comunicatele SRI nu menționează: care au fost celelalte companii consultate în etapa de „consultare a pieței”, care au fost criteriile exacte de selecție, de ce s-a optat pentru negociere fără anunț public (deși legislația o permite, nu o impune automat), și — poate cel mai important — cum se asigură independența operațională a unei platforme de securitate cibernetică dezvoltată de o companie care deține și un post de televiziune de știri.

Documentul de analiză a solicitării de informații, întocmit de SRI, a fost transmis spre aprobare către Grupul de lucru interinstituțional, CSAT și Parlamentul României (Comisiile reunite de apărare, ordine publică și siguranță națională). Conform art. 51 alin. 2 din OUG 114/2011, SRI a obținut aprobarea Parlamentului pentru inițierea procedurii. Deci instituțiile statului au fost informate — dar publicul larg a aflat doar după ce contractul a fost deja semnat.

În contextul actual — criză guvernamentală, inflație record (9% martie 2026), deficit bugetar de 9.3% PIB în 2024, și presiune publică pentru transparență — un contract de aproape 200 milioane euro atribuit fără licitație publică devine, inevitabil, subiect de scrutin. Ceea ce rămâne de văzut: cine va controla, concret, modul în care acești bani sunt cheltuiți și ce capabilități va avea de fapt platforma finală.

Răspunsurile oficiale există. Întrebările incomode — mai puțin.