SRI îl bagă pe Bolojan în afacerea Digi: cine decide de fapt?

erviciul Român de Informații a emis azi un al doilea comunicat despre contractul de 196 milioane euro câștigat de Digi, în care subliniază că decizia finală nu a aparținut serviciului, ci Grupului de lucru guvernamental — o precizare care vine la nici 24 de ore după ce premierul Ilie Bolojan susținea la Euronews că Guvernul nu a avut niciun amestec în procedura de achiziție publică. Cronologia ridică semne de întrebare: dacă Guvernul nu s-a amestecat, iar SRI insistă că nu a decis singur, atunci cine exact a validat contractul de aproape 200 de milioane euro?

Comunicatul SRI — al doilea în mai puțin de două zile pe același subiect, ceea ce în sine este neobișnuit pentru un serviciu care de regulă evită declarațiile publice repetate — pare să transfere responsabilitatea către structurile politice. Premierul Bolojan a declarat aseară, la Euronews, că Executivul nu a intervenit în niciun fel în procedura de achiziție. Astăzi, SRI spune explicit că decizia nu a fost a serviciului, ci a Grupului de lucru — un organism interinstituțional coordonat din Guvern.

Ceea ce nu se menționează în niciuna dintre declarații este cine exact, cu nume și prenume, a semnat avizul final pentru contractul de 196 milioane euro. Grupul de lucru — o structură vagă, fără responsabilitate publică clară — devine astfel camera de ecou perfectă: toată lumea participă, nimeni nu decide. O formulă administrativă care, coincidență sau nu, apare frecvent în dosarele unde răspunderea se diluează în birocrație.

Contractul cu Digi, despre care presa mainstream a scris ca despre o simplă achiziție tehnică, capătă o altă dimensiune când privești cine beneficiază și cine plătește. 196 milioane euro — bani publici — pentru servicii de telecomunicații într-un context în care România se confruntă cu un deficit bugetar record de 9% din PIB și austeritate severă. În același timp, SRI simte nevoia să emită două comunicate pentru a se distanța de decizie, iar premierul neagă orice implicare guvernamentală. Cine decide, de fapt, în România anului 2026?

Istoricul achizițiilor publice de anvergură în România arată un pattern constant: instituțiile se ceartă public pe competențe, responsabilitatea se împrăștie între comisii și grupuri de lucru, iar beneficiarii contractelor rămân neschimbați indiferent de culoarea politică a guvernului. Afacerea Digi nu este prima — și probabil nu va fi ultima — în care claritatea decizională dispare în spatele unor structuri interinstituționale fără față.