Șeful NIH a rescris în secret studiul care nega originea de laborator
economie libera

Șeful NIH a rescris în secret studiul care nega originea de laborator

D
6 min de citit

r. Francis Collins, directorul Institutelor Naționale de Sănătate ale SUA (NIH) la debutul pandemiei COVID-19, a recunoscut într-un email din martie 2020 că a contribuit în secret la un studiu științific care susținea că virusul SARS-CoV-2 „nu este o construcție de laborator sau un virus manipulat intenționat” — fără ca numele său să apară nicăieri în publicație. Documentul, publicat pe 11 iunie 2026 de senatorul republican Rand Paul, ridică întrebări despre granița dintre consilierea științifică și orchestrarea narativei oficiale.

„Aceasta este o lucrare la care Tony, Jeremy, Larry și cu mine am contribuit, dar nu suntem menționați în mod corespunzător în articol”, scria Collins pe 6 martie 2020 către oficiali NIH. Tony este Dr. Anthony Fauci, fostul șef al Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID). Jeremy este Jeremy Farrar, pe atunci directorul Wellcome Trust. Larry este Dr. Lawrence Tabak, oficial NIH de rang înalt.

Studiul în cauză, intitulat „The Proximal Origin of SARS-CoV-2″, a fost publicat pe 17 martie 2020 în revista Nature Medicine. Autorii — printre care virologul Kristian Andersen — au analizat secvențe genomice publice și au concluzionat că virusul provine din natură. Până astăzi, nicio sursă naturală nu a fost identificată cu certitudine. Administrația Trump menține că virusul a scăpat din laboratorul din Wuhan, China — aflat la câțiva kilometri de locul primelor cazuri și finanțat parțial de NIH pentru experimente pe coronavirusuri.

Ceea ce nu apare în studiul publicat este că Farrar a făcut cel puțin o modificare critică în document, conform emailurilor dezvaluite de congresul american în 2023. Studiul mulțumește virologului american Michael Farzan „pentru discuții” și Wellcome Trust „pentru sprijin”, dar nu menționează implicarea lui Collins, Fauci sau Tabak. Revista Nature nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Collins a declarat în 2024 în fața congresului că rolul său „a fost informativ, nu de editare”, că nu a editat și nu a sugerat modificări, și că, din câte știe, nici Fauci sau Farrar nu au făcut-o. A adăugat că nu este expert în virologie — ceea ce ridică întrebarea: de ce atunci contribuția sa era necesară și, mai ales, de ce trebuia să rămână secretă?

Schimbarea de poziție: de la „posibil de laborator” la „sigur natural”

Versiunile inițiale ale studiului menționau că originea de laborator este posibilă. În mesaje private, ulterior făcute publice, autorii au recunoscut că anumite caracteristici ale virusului sugerau manipulare umană. Ei au justificat schimbarea de poziție prin „noi dovezi” — fără a clarifica exact ce dovezi au apărut în câteva zile.

Andersen, care a declarat că studiul a fost „inițiat” de Collins, Fauci și Farrar, le-a scris celor trei: „Vă mulțumesc din nou pentru sfaturile și conducerea voastră în timp ce am lucrat la articolul despre originile SARS-CoV-2″. Emailul invita comentarii, sugestii și întrebări despre studiul care tocmai fusese acceptat spre publicare.

Într-un email din aprilie 2020 către Fauci, Tabak și alții, Collins se întreba dacă NIH ar putea „ajuta să înlăture această teorie conspirațională foarte distructivă”, făcând referire la un articol care sugera că pandemia a început într-un laborator din Wuhan. „Speram că articolul din Nature Medicine despre secvența genomică a SARS-CoV-2 va rezolva problema. Dar probabil nu a avut suficientă vizibilitate. Mai putem face ceva?”, scria Collins.

În 2024, Collins a explicat că prin „teorie conspirațională” se referea la „afirmații nesăbuite și speculative care nu se bazau pe dovezi”. A adăugat că posibilitatea ca virusul să fi scăpat din laborator — indiferent dacă a fost creat acolo sau nu — nu este o teorie a conspirației. Ceea ce nu a explicat: de ce atunci contribuția sa la un studiu care nega această posibilitate trebuia să rămână ascunsă?

Fauci a furnizat lista de experți pentru serviciile secrete

Fauci, care a negat constant că studiul Proximal Origins a fost orchestrat pentru a înlătura teoria originii de laborator, s-a întâlnit în repetate rânduri cu oficiali din serviciile secrete în 2020 și 2021. James Erdman III, ofițer de operațiuni CIA, a declarat sub jurământ în mai 2026 că Fauci a furnizat o listă de experți pe care comunitatea de informații (IC) ar trebui să-i consulte — listă care includea autorii studiului Proximal Origins.

„Dr. Anthony Fauci a influențat procesul analitic al IC și concluziile privind originea COVID prin valorificarea poziției sale pentru a se asigura că IC consultă o listă curată de experți în conflicte de interese, oficiali de sănătate publică și oameni de știință”, a declarat Erdman.

Fauci nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind declarația lui Erdman sau emailurile recent publicate de senatorul Paul.

Unul dintre aceste emailuri arată că Fauci i-a scris pe 8 iulie 2021 lui Beth Cameron, oficial al Consiliului Național de Securitate, la o zi după ce a participat la un briefing al consiliului. „Articolul accesibil din linkul de mai sus tocmai a apărut ieri ca ‘preprint’. Este de la un grup de virologi extrem de calificați”, scria Fauci. „Te rog arată-l echipei tale. Rezumă ceea ce am spus ieri.”

Articolul, intitulat „The Origin of SARS-CoV-2″, îi avea coautori pe Farrar și Andersen. Autorii susțineau că „în prezent nu există dovezi că SARS-CoV-2 are origine de laborator”, în timp ce există dovezi care susțin legături cu piețele de animale din Wuhan.

„Fauci promova povestea originii naturale în timp ce primea în secret briefing-uri clasificate despre adevăratele origini”, a scris senatorul Paul pe platforma X. „Poporului american i s-a spus o poveste. Aceste documente — și mărturia sub jurământ a unui ofițer CIA — spun alta.”

Cine beneficiază de narativa oficială?

Cronologia ridică semne de întrebare: NIH finanțase cercetări pe coronavirusuri la Wuhan prin intermediul organizației EcoHealth Alliance. Dacă virusul ar fi scăpat din laborator, responsabilitatea morală și juridică ar fi atins direct instituțiile americane care au autorizat și finanțat experimentele de tip „gain-of-function” — creșterea artificială a patogenității virusurilor.

Ceea ce documentele recent publicate sugerează nu este neapărat o conspirație clasică, ci ceva mai subtil: o coordonare discretă între oficiali de rang înalt pentru a modela percepția publică și științifică într-un moment critic. Faptul că această coordonare a rămas ascunsă timp de ani ridică întrebarea: ce alte capitole ale pandemiei au fost „ajustate” înainte de a ajunge la public?