Salariul real a scăzut cu 7,2%: ce nu spune INS despre austeritate

alariul mediu net pe economie a ajuns la 5.843 lei în aprilie 2026, arată datele oficiale de la Institutul Național de Statistică — dar ceea ce cifrele nu spun direct e că puterea reală de cumpărare s-a prăbușit cu 7,2% față de anul trecut, iar aceasta e doar vârful aisbergului într-o economie sub presiune extremă.

Statisticile INS confirmă o tendință îngrijorătoare: salariile cresc într-un ritm care încetinește vizibil, în timp ce inflația — oficială la 9,0% în martie 2026, cea mai mare din UE — continuă să accelereze. În termeni nominali, salariul mediu net a crescut cu aproximativ 1,8% față de martie, dar ajustat la inflație, românul de rând câștigă astăzi cu 7,2% mai puțin decât acum un an. Coincidență sau efect direct al pachetului de austeritate Bolojan? Cronologia ridică semne de întrebare.

Contextul mai larg: premierul Ilie Bolojan a implementat de la preluarea mandatului în 2025 un pachet dur de măsuri fiscale — TVA majorată la 21%, impozit pe dividende la 16%, eliminarea plafonării prețurilor la energie, creșteri de accize. Oficial, scopul era reducerea deficitului bugetar de 9,3% din PIB (cel mai mare din Uniunea Europeană în 2024). Neoficial, efectul se vede în statistici: 45% din gospodăriile românești declară că abia fac față cheltuielilor curente, iar investițiile bugetare au scăzut cu 55% în primele două luni ale anului.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale: scăderea salariului real cu 7,2% vine după o eroziune de 5,0% înregistrată deja în februarie 2026. Adică, în doar trei luni, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a topit cu peste 12%. Pentru milioane de români, asta înseamnă renunțări concrete: la vacanțe, la produse de calitate, la economii pentru situații de urgență.

Cine beneficiază? Întrebarea pe care nimeni din zona oficială nu o pune prea tare. În timp ce salariile reale scad și consumul se contractă, companiile de stat strategice (Romgaz, Petrom, Nuclearelectrica) continuă să raporteze profituri record, alimentate de prețurile neplafonante la energie. Dividendele lor merg în mare parte către bugetul de stat — adică către acoperirea aceluiași deficit creat de cheltuieli structurale nesustenabile.

Mai mult, datele INS nu surprind realitatea celor peste 1,76 milioane de români care lucrează pe salariul minim brut de 4.050 lei (net circa 2.363 lei) — pentru ei, inflația de 9% înseamnă literalmente sărăcie. Un proiect de creștere a salariului minim la 4.325 lei din iulie 2026 e în discuție, dar chiar și așa, ajustarea nu compensează pierderile acumulate.

Există o legătură între criza politică actuală și datele economice? Guvernul Bolojan se află într-o criză acută după ce PSD i-a retras sprijinul pe 20 aprilie 2026. Miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie, iar premierul refuză să plece. Între timp, economia reală — cea din buzunarele oamenilor — continuă să se deterioreze, iar sondajele arată că AUR (partidul de opoziție anti-establishment) a crescut la ~38% în intențiile de vot, alimentat exact de frustrarea economică.

Concluzia? Salariul real în scădere cu 7,2% e doar fața văzută a aisbergului. Sub suprafață: investiții publice prăbușite, consum în contracție, încredere la minim istoric și o clasă politică prinsă în lupte de putere în timp ce românii simt pe pielea lor efectele unei austerități care nu mai poate fi ascunsă în statistici frumos formulate.