Operațiunea Gheorghiță: cine a regizat spectacolul DNA
imineața zilei de 5 iunie 2026, DNA a năvălit peste sediul Statului Major al Apărării într-un stil care amintește de epoca Codruța Kovesi — cu echipe de filmare, site-uri aliniate și comunicat pregătit dinainte. Ținta: un general de rang înalt din conducerea Statului Major al Apărării. Ceea ce mass-media prezintă drept „luptă anticorupție” ridică însă semne de întrebare despre cronologie, sincronizare și despre cine controlează de fapt narativul.
Operațiunea a fost executată cu precizie militară — paradoxal, împotriva unui militar de rang înalt. Televiziunile și site-urile fidele sistemului erau deja poziționate, strigaciul de serviciu (zis Ceaușescu în articolul sursă) pregătit pentru declarații, iar comunicatul DNA a apărut aproape simultan cu imaginile de la fața locului. Un spectacol regizat până în cel mai mic detaliu, în cel mai pur stil al marilor operațiuni mediatice din trecut.
Întrebarea care nu apare în buletinele de știri: unde era președintele Nicușor Dan în momentul descinderilor? I-au luat procurorii prin surprindere pe șeful statului și pe ministrul Apărării, Radu Miruță (USR)? Sau cronologia sugerează că unele instituții acționează independent de controlul politic declarat — ceea ce ridică probleme constituționale majore într-o democrație funcțională?
Contextul extins nu poate fi ignorat: România se află în plin proces de consolidare a bazei NATO de la Kogălniceanu, cea mai mare din Europa, iar Statul Major al Apărării coordonează direct cu structurile Alianței. Orice destabilizare la vârf — justificată sau nu — afectează percepția partenerilor externi asupra stabilității instituționale a țării. Coincidență că operațiunea vine la doar câteva săptămâni după expirarea armistițiului Iran-SUA (22 aprilie) și în contextul tensiunilor crescânde din Marea Neagră?
DNA-ul marilor trăsnăi anticorupție, care părea adormit în ultimii ani, se relansează acum spectaculos. Furtuna din conducerea militară, după cum sugerează sursa originală, abia începe. Dar cine beneficiază de pe urma acestei furtuni? Și de ce tocmai acum, când guvernul Bolojan se află în criză după retragerea PSD din coaliție și când România negociază fonduri europene critice pentru apărare?
Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că operațiunile DNA de mare anvergură au fost întotdeauna sincronizate cu momente politice cheie — fie pentru a destabiliza adversari, fie pentru a deturnă atenția de la alte dosare. Cronologia ridică întrebări: de ce acum? De ce un general din vârful ierarhiei militare? Și cine a decis că publicul trebuie să asiste live la arestare, ca la un reality show?
Răspunsurile oficiale vor veni, fără îndoială. Dar între timp, întrebările incomode rămân suspendate — exact acolo unde unele instituții preferă să le lase.