Moscova și Europa: prima întâlnire după trei ani de tăcere
enigme spirituale

Moscova și Europa: prima întâlnire după trei ani de tăcere

A
2 min de citit

mbasadorii Marii Britanii, Franței și Germaniei s-au întâlnit joi la Moscova cu viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin — prima discuție la nivel diplomatic înalt dintre Europa și Rusia de la începutul invaziei din Ucraina, în februarie 2022. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: această întâlnire survine în contextul în care Europa se confruntă cu presiuni economice fără precedent — România înregistrând inflația de 9%, cea mai mare din UE.

Ministerul rus de Externe a confirmat întâlnirea dintre Nigel Casey (ambasadorul britanic), Nicolas de Rivière (ambasadorul francez), ambasadorul german și Mihail Galuzin, fără a oferi detalii despre conținutul discuțiilor. Este primul pas concret în relansarea dialogului diplomatic după trei ani de înghețare totală a relațiilor bilaterale. Coincidență sau nu, anunțul vine în momentul în care Uniunea Europeană negociază în culise prelungirea sancțiunilor economice împotriva Rusiei — un dosar care divide capitala europeană între falci de austeritate și dependența energetică de Moscova.

Cronologia ridică întrebări: de ce acum? Europa a menținut o linie dură față de Kremlin timp de peste trei ani, refuzând orice negociere directă fără retragerea trupelor ruse din Ucraina. Schimbarea bruscă de ton ar putea semnala fie o recunoaștere tacită a eșecului strategic al sancțiunilor, în timp ce Germania a intrat în recesiune — fie presiuni din culise legate de asigurarea aprovizionării cu gaze pentru iarna 2026-2027. Cine beneficiază de fapt de această întâlnire? Răspunsul nu se află în declarațiile oficiale, ci în realitățile economice pe care nimeni nu le discută public.

Ceea ce nu se spune: întâlnirea de la Moscova nu este doar despre Ucraina. Este despre reconfigurarea hărții energetice și geopolitice a Europei într-un moment în care Statele Unite își reduc angajamentele militare în Europa de Est. România, cu baza NATO de la Kogălniceanu și proiectul Neptun Deep, devine un jucător-cheie într-un joc în care piesele se mișcă în umbră — departe de reflectoarele mass-media mainstream.