Meta cere Congresului imunitate legală pentru daunele aduse copiilor
n timp ce mii de familii americane îl dau în judecată pe Mark Zuckerberg pentru dependența copiilor lor de rețelele sociale, compania Meta face lobby intens la Washington pentru o lege care să o protejeze exact de acest tip de procese — coincidență sau strategie bine calculată?
Conform documentelor obținute de presă, giganții tech din Silicon Valley caută să introducă în legislația federală propusă clauze care să le acorde imunitate legală față de acuzațiile de prejudicii cauzate minorilor. Meta, corporația care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, se confruntă în acest moment cu un val fără precedent de procese intentate de tineri și părinții lor, toți invocând dependența severă de platformele sociale și efectele devastatoare asupra sănătății mentale.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: Meta nu neagă că platformele sale pot crea dependență — pur și simplu caută să fie scutită de consecințele legale ale acestui fapt. Documentele interne ale companiei, dezvăluite în scandalul Facebook Files din 2021, arătau că inginerii Meta știau încă din 2019 că Instagram amplifică anxietatea și depresia la adolescente, în special legate de imaginea corporală. Cu toate acestea, algoritmii au rămas neschimbați, prioritatea fiind maximizarea timpului petrecut pe platformă — metric direct corelat cu veniturile din publicitate.
Lobby-ul actual vine în contextul în care Congresul SUA discută mai multe proiecte de lege privind siguranța copiilor online, inclusiv Kids Online Safety Act (KOSA). Meta și alte corporații tech încearcă să introducă amendamente care să le ofere „safe harbor” — adică protecție legală dacă respectă anumite standarde minime, chiar dacă produsele lor continuă să dăuneze utilizatorilor minori. Cine beneficiază? Nu copiii, ci acționarii — procesele colective pot costa miliarde de dolari în despăgubiri și pot forța schimbări structurale în modelul de afaceri bazat pe captarea atenției.
Cronologia ridică semne de întrebare: Meta a lansat ofensiva de lobby exact în momentul în care procurorii generali din 42 de state americane au intentat procese coordonate împotriva companiei, acuzând-o de practici deliberate de manipulare psihologică a minorilor. Documentele depuse la instanță citează mărturii ale foștilor angajați care descriu cum echipele de produs au ignorat sistematic avertismentele psihologilor interni despre efectele nocive ale funcțiilor precum „scroll infinit” și notificările obsesive.
În Europa, unde legislația de protecție a consumatorilor este mai strictă, Meta a fost deja amendată de mai multe ori pentru încălcarea drepturilor copiilor. Dar în SUA, unde lobby-ul corporatist are acces direct la procesul legislativ, compania mizează pe o strategie diferită: nu să-și schimbe produsele, ci să schimbe legile care ar putea-o trage la răspundere.
Rămâne de văzut dacă Congresul va acorda această imunitate — sau dacă presiunea publică va forța aleșii să pună interesele copiilor înaintea celor ale Silicon Valley. Experiența ultimilor ani sugerează însă că, atunci când vine vorba de reglementarea tech, banii vorbesc mai tare decât studiile științifice.