Canada renunță la F-35: coincidență sau mesaj către Washington?
uvernul canadian ia în calcul anularea unei părți semnificative din comanda de 88 de avioane F-35A — reducând achiziția la doar 33 de unități și înlocuind restul de 60 cu aparate SAAB Gripen E — într-un moment în care relațiile Ottawa-Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Ceea ce presa prezintă drept «opțiune tehnică» ascunde de fapt o recalibrare strategică a alianțelor nordice, declanșată de taxele vamale impuse de administrația Trump economiei canadiene.
Deocamdată nu există o poziție oficială, dar zvonurile — luate inițial drept simple glume — se înmulțesc și capătă contur. Publicația canadiană «La Presse» susține că opțiunea Gripen E este luată în serios la Ottawa. Ideea în jurul căreia canadienii s-ar fi pus pe discuții implică în jur de 30 de F-35A și 60 de Gripen E/F. Aceste scenarii nu au apărut peste noapte, dar nimeni nu le considera demne de luat în discuție — până când ajungerea la Casa Albă a actualului președinte american a deteriorat drastic relațiile bilaterale, atât la nivel politic cât și economic, noua administrație impunând diverse taxe asupra economiei nordice.
Evident, canadienii nu au sărăcit din cauza politicilor americane, dar încrederea dintre cele două țări — altădată considerată indestructibilă — s-a erodat suficient de mult încât cei mai nordici nord-americani au mintea deschisă către alte soluții. Cronologia ridică întrebări: de ce tocmai acum, când Canada face parte din NORAD și are obligații strategice clare față de sistemele de apărare integrate americane? Este greu de crezut că Pentagonul va fi de acord să integreze avioanele Gripen în sistemele sale, dar discuția există și pare din ce în ce mai serioasă — de te și miri cum un singur individ poate face atât de mult rău propriei lui țări și propriilor sale companii.
Din punct de vedere contractual, Canada este obligată să cumpere doar 16 aparate F-35A. Deși țara a investit sume mari în dezvoltarea industriei și a bazelor sale aeriene pentru F-35A, și deși companiile locale fac parte din lanțul de producție al acestui avion — țara nordică fiind partneră în cadrul programului JSF — s-ar putea ca acest lucru să nu mai conteze atât de mult. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că un astfel de pivot ar marca prima fisură majoră în alianța militaro-industrială SUA-Canada de după Al Doilea Război Mondial.
În același timp, presa locală scrie că un alt scenariu este luat în considerare de guvernul canadian: o flotă mixtă de avioane multirol care să combine 72-88 de F-35A cu 72 de aparate Gripen E/F asamblate în Canada, ducând astfel totalul de avioane de luptă canadiene în jurul a 140 de aparate operaționale. O anumită logică poate exista într-un astfel de mix — astăzi Canada operează un total de 85 de avioane CF-18 Hornet, dar inițial au fost achiziționate 138 de aparate (98 CF-18A și 40 CF-18B în timpul Războiului Rece). Un total de aproximativ 140 de avioane ar avea sens, mai ales dacă ținem cont de vastitatea teritoriului acestei țări, a doua cea mai mare din lume.
În acest moment trei sunt scenariile pe care presa din Canada le prezintă drept viabile: achiziția a 88 de F-35A conform planurilor inițiale, doar 30 de F-35A și 60 de Gripen E/F cu un total de 90 de aparate sau, cel mai optimist scenariu, 140 de aparate împărțite egal între F-35A și Gripen E/F. Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: cine beneficiază de fapt de această reorientare? Suedia câștigă un contract major, Lockheed Martin pierde miliarde, iar Canada trimite un semnal politic către Washington — fără să rupă complet legăturile. Coincidență sau strategie?