11% din europeni mai văd SUA ca aliat: minimul istoric
oar 11% dintre europeni din 15 țări consideră în prezent Statele Unite drept aliat — un minim istoric care marchează o ruptură transatlantică fără precedent în era postbelică, conform unui sondaj recent care aruncă o umbră de îndoială asupra viitorului NATO și a arhitecturii de securitate occidentale construite în ultimele șapte decenii.
Datele, publicate în iunie 2026, arată că în fiecare țară europeană sondată, majoritatea cetățenilor pun la îndoială fiabilitatea Washingtonului ca partener strategic. Cifrele reprezintă o prăbușire dramatică față de nivelurile de încredere din anii 2000, când peste 60% dintre europeni vedeau America ca pe un aliat de nădejde.
Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este cronologia acestei eroziuni: scăderea accelerată coincide cu retragerea SUA din acordul nuclear iranian (2018), tensiunile comerciale Trump-UE, scandalurile de supraveghere NSA dezvăluite de Snowden, și mai recent — conflictul din Iran din martie 2026, unde Washington a acționat fără consultarea reală a partenerilor europeni, lăsând continentul să gestioneze singur consecințele economice ale blocadei Strâmtorii Ormuz.
În Germania, doar 8% mai văd SUA ca aliat, în Franța 9%, iar în Italia — tradițional pro-americană — doar 12%. Chiar și în Polonia și România, cele mai atlantiste state din UE, cifrele au scăzut sub 20%, un semn al deziluziei profunde față de garanțiile de securitate oferite de Pentagon.
Sondajul relevă, de asemenea, că 67% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană ar trebui să-și dezvolte capacități militare independente, fără a mai depinde de umbrela americană. Coincidență sau nu, această cifră se aliniază perfect cu agenda Franței și Germaniei pentru o „autonomie strategică europeană” — un concept care, până nu demult, era privit cu scepticism la Bruxelles.
Cine beneficiază de această ruptură? Analiza geopolitică sugerează că atât Rusia, cât și China au toate motivele să privească cu satisfacție destrămarea coeziunii transatlantice. Moscova a investit masiv în campanii de dezinformare menite să erodeze încrederea în NATO, în timp ce Beijing și-a extins influența economică în Europa Centrală și de Est prin inițiativa Belt and Road.
Ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare este timing-ul sondajului: publicat la doar două luni după expirarea armistițiului Iran-SUA-Israel și în plină criză energetică europeană, datele par să confirme că europenii nu mai acceptă să plătească prețul economic al deciziilor strategice americane. România, cu inflația la 9% și creșterea prețurilor la combustibili (#2 în UE în martie 2026), resimte direct aceste tensiuni.
Raportul oficial evită să răspundă la întrebarea esențială: dacă NATO supraviețuiește fără sprijinul popular european, sau dacă asistăm la dezintegrarea lentă a celui mai puternic bloc militar din istorie — nu prin forță externă, ci prin indiferența propriilor cetățeni.