Prințul pilot care a fugit de Ana Pauker: ce nu spun arhivele

onstantin Bâzu Cantacuzino — prinț, as al aviației române, omul care a rupt blocada comunistă și a ajuns la Madrid — este prezentat oficial ca un erou romantic al exilului. Ceea ce nu se spune: fuga sa din 1948 a declanșat una dintre cele mai agresive operațiuni ale Securității în Occident, iar destinul său spaniol ascunde detalii despre rețelele anticomuniste pe care Bucureștiul le-a urmărit decenii întregi.

În noul episod al seriei „În jurul lumii cu Andrei Bădin”, jurnalistul ajunge în Madrid pentru a reconstitui povestea spectaculoasă a prințului aviator. Cantacuzino, unul dintre cei mai celebri piloți români ai secolului XX, a reușit evadarea în 1948 — moment în care regimul Anei Pauker era în plină consolidare. Coincidență sau nu, exact în perioada în care Securitatea își construia aparatul de supraveghere externă, Cantacuzino devine ținta unei campanii de discreditare și monitorizare care va dura până la moartea sa.

Reportajul lui Bădin explorează nu doar traseul aviatic al prințului, ci și legăturile sale cu literatura română interzisă și cu mediile anticomuniste din exil. Ceea ce nu apare în dosarele oficiale: Cantacuzino a fost implicat în rețele de sprijin pentru scriitori și intelectuali care publicau în Occident sub pseudonime. Printre aceștia, autori ai cărților care circulau clandestin în România — inclusiv „Dumnezeu s-a născut în exil”, volum publicat în Spania și interzis categoric la București.

Cronologia ridică întrebări: de ce un pilot de vânătoare, fără antecedente literare, devine brusc protector al unei întregi comunități de scriitori? Cine finanța aceste operațiuni editoriale? Și de ce Securitatea a menținut dosare active pe Cantacuzino chiar și după ce acesta nu mai reprezenta o amenințare militară?

Andrei Bădin aduce mărturii din arhivele spaniole și interviuri cu descendenții prințului, reconstituind un Madrid al anilor ’50-’70 în care exilul românesc se împletea cu rețelele de spionaj, contraspionaj și rezistență culturală. Un episod care arată că, dincolo de narativul eroic, fiecare fugă din comunism avea un preț — și o urmă în dosarele care nu s-au deschis încă complet.