Portofelul electronic al românilor: Mastercard și datele tale

uvernul României negociază cu corporația americană Mastercard implementarea sistemului național de „portofel electronic” — aplicația care va centraliza toate datele personale ale cetățenilor: buletin, permis de conducere, diplome, acte medicale. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: aceeași companie care a susținut în 2023 eliminarea totală a cash-ului din economia românească va avea acces la infrastructura digitală de identitate a unei țări întregi. Coincidență sau model de business?

România are termen limită decembrie 2026 pentru implementarea unei soluții naționale conforme cu Portofelul European de Identitate Digitală — obligație impusă de Uniunea Europeană. Guvernul a propus un parteneriat pe cinci ani cu Mastercard, structurat pe patru piloni tehnici, potrivit Profit.ro.

Patru piloni pentru toate datele tale

Programul de parteneriat digital propus de Mastercard cuprinde:

Pilonul 1: Asistență în dezvoltarea ecosistemului național aferent Portofelului european pentru identitate digitală.

Pilonul 2: Asistență în dezvoltarea componentelor ecosistemului care să suporte atât PID (Person Identification Data), cât și EAA (atestate de atribute electronice), pentru verificarea identității în cadrul Regulamentului eIDAS (Regulamentul UE Nr. 910/2014, modificat de Regulamentul UE 2024/1183).

Pilonul 3: Asistență în dezvoltarea soluțiilor pentru integrarea serviciilor care includ fluxuri de identitate și asigurarea respectării cerințelor standardelor tehnice europene.

Pilonul 4: Asistență pentru dezvoltări viitoare ale componentelor, elaborarea de bune practici și dezvoltarea de soluții pentru alte organizații care se vor integra în ecosistem.

În schimb, Guvernul României se angajează să ofere „cooperare activă, sprijin și conducere” pentru dezvoltarea programului, să coordoneze participarea tuturor instituțiilor guvernamentale, ministerelor, agențiilor și departamentelor relevante. Executivul va nominaliza pentru fiecare pilon un reprezentant la nivel de minister care va acționa ca punct de coordonare și responsabilitate.

Mastercard și eliminarea cash-ului: cronologia care ridică semne de întrebare

În 2023, un proiect de lege prevedea eliminarea numerarului din plata salariilor și obligativitatea comercianților de a avea instrumente de plată electronică. Proiectul a fost susținut de guvernul Marcel Ciolacu, dar nu a fost adoptat în urma presiunii publice. Acum, în 2026, aceeași companie revine în peisaj — nu pentru eliminarea numerarului, ci pentru infrastructura digitală de identitate.

Mastercard a fost prezentă la dezbaterile din comisiile Parlamentului pentru a susține proiectul. Reprezentantul companiei americane a cerut respingerea unui amendament care permitea angajatorilor să opteze pentru plata în numerar a salariilor de până la 4.000 de lei. Argumentele sale au fost acceptate — amendamentul a fost respins. La dezbateri au participat și reprezentanți ai băncilor comerciale.

Cine beneficiază de pe urma centralizării datelor personale ale 19 milioane de cetățeni într-un singur ecosistem digital controlat de o corporație privată americană?

Contexte mai largi: de la plăți la identitate

Mastercard nu este o companie de tehnologie publică — este o corporație privată americană al cărei model de business se bazează pe prelucrarea tranzacțiilor financiare. Extinderea către infrastructura de identitate digitală deschide întrebări despre separarea dintre funcțiile de stat și interesele comerciale. În contextul geopolitic actual — în care datele sunt considerate „noul petrol” — cine controlează infrastructura de identitate controlează, de fapt, un strat fundamental al suveranității digitale.

România nu este singura țară care externalizează sisteme critice către corporații multinaționale, dar cronologia ridică semne de întrebare: de la eliminarea cash-ului (eșuată) la preluarea identității digitale (în curs). Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: ce garanții există că datele personale ale cetățenilor români nu vor fi accesate, prelucrate sau monetizate conform intereselor unei companii private americane, și nu conform interesului național?

Guvernul are termen până în decembrie 2026. Dezbaterea publică abia începe — dacă va începe.