Planul de suspendare a lui Nicușor Dan: ce rol joacă Coldea

ebastian Ghiță, omul de afaceri și fost politician aflat în exil de opt ani, a revenit în spațiul public cu dezvăluiri despre ceea ce numește „un plan bolnav care va falimenta România” — o presupusă operațiune coordonată pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. În emisiunea Punctul Culminant de la România TV, moderată de Victor Ciutacu, Ghiță a articulat o teorie conspirativă care leagă USR, fostul general SRI Florian Coldea și premierul Ilie Bolojan într-un scenariu de inginerie politică ce ar putea remodela conducerea statului. Cronologia și actorii implicați ridică semne de întrebare — mai ales în contextul crizei guvernamentale din aprilie 2026, când PSD a retras sprijinul pentru Bolojan, lăsând cabinetul susținut doar de PNL-USR-UDMR.

„Coldea îl vrea pe Bolojan președinte cu vicepreședinte Maia Sandu”

Ghiță a declarat că există informații concrete despre un plan de suspendare a lui Nicușor Dan, orchestrat de „liberalo-socialiștii” din USR și susținut logistic de Florian Coldea — fostul prim-adjunct al SRI, retras din serviciu dar activ în spațiul privat și politic. „E simplu! Coldea îl vrea pe Bolojan și nu mă prind, pe partea cealaltă, pe cine îl vor liberalo-socialiștii ăștia, ce sunt ei, USR-iștii, să le zicem… că nu au cal, încă nu au pe cine să contrapună la președinție lui Bolojan”, a spus Ghiță. Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: legătura dintre Coldea și cercurile de putere care au susținut anterior alte operațiuni de inginerie politică — de la „protocoalele secrete” SRI-Parchet până la influența în campanii electorale.

Victor Ciutacu a întrebat dacă există puterea logistică pentru a scoate suficientă lume la un eventual referendum de demitere a președintelui. Răspunsul lui Ghiță a fost direct: „Păi, la câți roboți și conturi false au ăștia de la USR, da, au putere logistică.” El a făcut referire la modificarea legii referendumului, care a redus cvorumul necesar validării — „Norocul pe care l-a avut Băsescu… nu există acest tip de noroc astăzi.” Coincidență sau nu, modificarea legislativă vine într-un moment în care fractura politică din România atinge cote maxime, iar mobilizarea electorală prin social media depășește metodele tradiționale.

Atacuri la miniștrii USR: „Dacă erau din PSD, erau arestați”

Ghiță a trecut apoi la un atac frontal împotriva miniștrilor USR — în special Irineu Darău (Economie) și Oana Toiu (Externe, vicepremier). El i-a acuzat pe aceștia de „trafic de influență”, susținând că au încercat să măsluiască licitații publice în favoarea unor firme străine — în special firma germană Schwarz — și că au primit la cabinet „5, 6, 10 cetățeni din Republica Moldova” pentru consultanță IT, ceea ce ar ridica probleme de securitate națională.

„Acest ministru și cu această doamnă Gheorghiu au încercat ceva ce nu ar îndrăzni niciun ministru din România. Dacă erau din PSD, erau arestați. Au făcut trafic de influență, încercând să dea la o parte orice lege a statului român și să măsluiască licitații, să influențeze comisii și să ceară funcționarilor publici să facă lucruri și acțiuni în interesul unor firme care le-au fost sponsori, parteneri, prieteni”, a declarat Ghiță. El a subliniat că „USR lucrează pentru Franța, Germania… mai sunt și niște firme românești în România! Trebuie să avem și noi o șansă.”

Ceea ce nu apare în dezbaterile mainstream: contextul geopolitic al suveranității digitale. România negociază în prezent contracte masive pentru infrastructura Cloud guvernamental — un sector strategic în care interesele occidentale (prin firme germane, franceze, americane) se intersectează cu cele ale companiilor locale. Ghiță, fost programator și investitor în IT, sugerează că ministrul Darău ar fi favorizat în mod ilegal parteneri străini, în detrimentul industriei autohtone. El a afirmat că Darău are o firmă de IT în Franța — o informație care, dacă e confirmată, ridică întrebări despre conflicte de interese.

„Vorbim de suveranitate digitală, dar dăm datele așa?”

Ghiță a atras atenția asupra riscurilor de securitate legate de contractele IT ale statului: „Aceste date nu pot fi date așa ușor, nu știi care sunt hackeri. Vorbim de suveranitate digitală, dar dăm datele așa? Cred că va afla doamna procuror Mihaela Iorga — despre care toți am auzit că este extrem de capabilă — dacă s-au furat date, dacă s-au dat și unde au ajuns.” El a menționat că la cabinetul lui Darău vin „cetățeni din Republica Moldova, frații noștri” — dar a subliniat că nu se știe exact „cine e din Moldova, Ucraina sau URSS; trebuie să verifici.”

În contextul actual — cu războiul din Ucraina, tensiunile NATO-Rusia și campania de dezinformare rusă care a dus la anularea alegerilor din 2024 — orice legătură neclară cu cetățeni din fosta sferă sovietică devine un subiect sensibil. Ghiță a sugerat că „Maia Sandu și Zelensky vor să înfigă în România” un soft dezvoltat de moldoveni, fără verificări adecvate din partea SRI. „Sper că cei de la SRI au o înțelegere adâncă a ceea ce face acest Irineu Ambrozie”, a spus el.

Fonduri europene pierdute și jalonul ratat al buletinelor electronice

Ghiță a acuzat că ministrul Darău a eșuat în implementarea programului de buletine electronice finanțat de UE: „Acolo unde UE a dat 70 de milioane sau mai mult ca să primească românii buletine gratis, acest domn, în loc să dea 5 milioane de buletine, a reușit să scadă la 3 jumătate, iar acum a ajuns jalonul la 1 milion jumătate. Ce poate să facă după ce a pierdut banii? Va pierde și cele 150 de milioane pentru migrare.” El a continuat: „Cloud-ul guvernamental este făcut la STS, e la STS — să se certe cu domnul Bălan. Cele 743 de milioane le va pierde domnul Darău acum, nefăcând nimic, dând din gură pe Facebook.”

Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale: rata de absorție a fondurilor europene din PNRR rămâne una dintre cele mai joase din UE, iar România riscă să piardă miliarde de euro dacă nu atinge jalonele stabilite. Ghiță sugerează că incompetența sau sabotajul dinministere ar putea duce la pierderea acestor fonduri — ceea ce ar agrava și mai mult criza economică (inflație 9%, deficit bugetar 9.3% PIB, investiții bugetare -55% YoY).

„Coldea îl plătește pe Tolontan cu banii primiți de la STS”

Ghiță a lansat și o acuzație explozivă la adresa jurnalistului de investigație Cătălin Tolontan, susținând că acesta ar fi plătit de Florian Coldea cu bani proveniți de la STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale). „Coldea îl plătește pe Tolontan cu banii primiți de la STS”, a declarat Ghiță, fără a oferi dovezi publice. Tolontan, cunoscut pentru investigațiile sale despre corupție și abuzuri în sistemul de sănătate, nu a comentat încă aceste afirmații.

Conexiunea Coldea-STS-presă este un subiect recurent în narativele alternative din România. Fostul general SRI a fost acuzat în trecut de implicare în „statul paralel” și de influențarea mass-media prin intermediari. Dacă acuzațiile lui Ghiță sunt adevărate, ele ar sugera o rețea de influență care leagă serviciile secrete, contractele IT guvernamentale și presa de investigație — un triunghi de putere care ar putea modela percepția publică și deciziile politice.

„Toți acești guvernanți tot împrumută bani și tot nu fac nimic”

Ghiță a criticat și gestionarea economică a României post-2016: „Dacă, după 8 ani de zile de când am plecat din țară, după ce Ponta a fost trântit, cum am ajuns la datoria asta de 200 de miliarde? Nu e țara mai îngenuncheată? Toți acești guvernanți tot împrumută bani și tot nu fac nimic, iar după 10 ani mă trezesc că mă pun pe Facebook și spun: ‘Ghiță e de vină’. Cum să fiu eu de vină dacă voi ați dispărut 200 de miliarde?”

Datoria publică a României a crescut de la ~37% din PIB în 2016 la peste 50% în 2024 — o creștere accelerată de pandemie, criză energetică și cheltuieli electorale. Ghiță sugerează că elitele politice folosesc narativa „țapului ispășitor” pentru a-și acoperi propriile eșecuri economice. El a adăugat: „Ăștia o să dea faliment, o să falimenteze România! Ambrozie, Țoiu, cum îi mai cheamă pe ei, și o să strige: ‘Ghiță e de vină!’. Nu mai pot, nu mai suport!”

Răspunsul lui Irineu Darău: „Transformarea digitală eșuată, pe sume uriașe”

Ministrul Economiei Irineu Darău a răspuns pe Facebook, acuzându-l pe Ghiță de implicare în „contracte opace, influență politică și bani publici sifoanți către băieți deștepți”. „Informații publice arată conexiuni și interese care gravitează în jurul fostei conduceri ADR și al cercurilor apropiate de Sebastian Ghiță. Sunt exact aceleași grupuri care au transformat digitalizarea României într-o combinație de contracte opace, influență politică și bani publici sifoanți către băieți deștepți. Rezultatul: transformare digitală eșuată, pe sume uriașe!”, a scris Darău.

El a menționat că „oameni și firme din cercul lui Sebastian Ghiță au ajuns în centrul celor mai mari contracte pentru Cloudul Guvernamental al României” și că „toate aceste lucruri s-au întâmplat în perioada în care Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă de Dragoș Cristian Vlad”. Darău sugerează astfel că Ghiță ar fi beneficiar indirect al contractelor IT guvernamentale — o acuzație care, dacă e dovedită, ar transforma atacurile lui Ghiță într-o manevră de protejare a propriilor interese.

Context geopolitic: cine beneficiază de haosul politic?

Dincolo de acuzațiile reciproce, cronologia ridică întrebări: de ce Sebastian Ghiță, tăcut opt ani, alege să revină public exact în momentul în care guvernul Bolojan este în criză acută, PSD a ieșit din coaliție, iar Nicușor Dan negociază formarea unui nou executiv? Coincidență sau strategie coordonată?

Narativul lui Ghiță — „Coldea îl vrea pe Bolojan președinte cu vicepreședinte Maia Sandu” — sugerează o agendă pro-occidentală radicală, în care România ar deveni un satelit al intereselor franco-germane și moldovenești, în detrimentul suveranității naționale. Pe de altă parte, criticii lui Ghiță îl văd ca pe un actor care încearcă să se reabiliteze public și să-și protejeze rețelele de afaceri din IT, profitând de criza politică.

Ceea ce rămâne cert: România se află într-un moment de fractură politică, economică și instituțională. Inflația de 9% (cea mai mare din UE), deficitul bugetar de 9.3% PIB, investițiile bugetare în cădere cu 55%, salariile reale în scădere cu 5% — toate acestea creează un context în care orice șoc politic (suspendarea unui președinte, căderea unui guvern, alegeri anticipate) ar putea duce la destabilizare severă. Cine beneficiază de haos? Întrebarea rămâne deschisă.