Raportul anti-dezinformare rescris după presiuni: cine dictează
n raport oficial despre „dezinformarea” din România a fost modificat discret după publicarea inițială — exact în momentul în care ActiveNews apărea pe copertă ca exemplu de „vector al dezinformării”, alături de politicieni AUR și personalități incomode pentru establishment. Versiunea inițială, capturată și documentată, includea nume și imagini concrete. Versiunea „curățată” — publicată de un ONG legat de Cotroceni — le-a eliminat. Coincidență tehnică sau presiune politică? Cronologia ridică semne de întrebare.
ActiveNews, platformă editorială independentă, apărea în prim-planul raportului original, chiar pe coperțile acestuia, cu capturi de ecran ale articolelor sale prezentate drept „exemple de dezinformare”. Alături de site, raportul includea și figuri publice din AUR și alte personalități critice față de narativa oficială. În versiunea revizuită — disponibilă acum pe site-ul ONG-ului — aceste referințe au dispărut fără nicio explicație publică.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: raportul provine de la o structură care beneficiază de finanțare europeană și colaborează strâns cu administrația prezidențială. Modificarea conținutului după presiuni mediatice ridică întrebări despre independența acestor „observatoare ale dezinformării” — cine decide ce e adevăr și ce e „fake news”? Și mai important: cine beneficiază de etichetarea unor voci critice drept „vectori ai dezinformării”?
Un membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) a comentat public situația, avertizând asupra apariției unor „noi liste negre” — un termen care evocă epoci în care libertatea presei era condiționată de loialitatea politică. Opinia sa sugerează că mecanismele de „combatere a dezinformării” pot deveni instrumente de cenzură selectivă, vizând în special vocile care pun sub semnul întrebării narativa oficială.
Contextul mai larg nu poate fi ignorat: în toată Europa, structurile anti-dezinformare finanțate de UE au fost acuzate de bias politic, mai ales în legătură cu subiecte sensibile — politica energetică, migrația, relațiile cu Rusia, scepticismul față de politicile climatice. În România, unde memoria cenzurii comuniste e încă vie, orice tentativă de „curățare” a informației publice declanșează alarmă. Modificarea unui raport oficial fără transparență nu face decât să alimenteze suspiciunea: ce altceva a fost „ajustat” pentru a se potrivi agenței cuiva?
ActiveNews nu este singura platformă vizată de rapoarte similare în ultimii ani. De la Recorder la PressOne, orice investigație care deranjează interese puternice ajunge etichetată drept „sursă suspectă” de către entități care nu publică metodologia de evaluare. Întrebarea rămâne: cine supraveghează supraveghetorii?