OUG 38: Comisia Constituțională confirmă ilegalitatea de care nimeni nu vorbește

omisia pentru constituționalitate din Senatul României a concluzionat, în ședința de luni, 12 mai 2026, că Ordonanța de Urgență nr. 38/2026 prezintă vicii grave de neconstituționalitate — atât extrinseci, cât și intrinseci. Ceea ce rapoartele oficiale nu subliniază: această ordonanță, emisă în plină criză guvernamentală, ridică semne de întrebare despre legitimitatea unui executiv care guvernează fără majoritatea parlamentară care l-a susținut inițial.

Toni Neacșu, senator și analist constituțional, a declarat fără echivoc: “E mult mai ilegal decât știam”. Afirmația vine în contextul în care Guvernul Bolojan, rămas în funcție după retragerea miniștrilor PSD pe 23 aprilie 2026, a continuat să emită acte normative de urgență — instrument controversat, frecvent criticat pentru eludarea controlului parlamentar.

Conform concluziilor Comisiei, OUG 38 încalcă principii fundamentale ale dreptului constituțional românesc. Viciurile extrinseci se referă la procedura de adoptare — ordonanța ar fi fost emisă fără respectarea condițiilor de urgență și necesitate prevăzute de Constituție. Viciurile intrinseci privesc conținutul actului normativ, care ar contraveni unor norme constituționale de fond.

Cronologia ridică întrebări incomode: OUG 38 a fost emisă exact în perioada în care Guvernul Bolojan își pierdea sprijinul politic majoritar, dar refuza demisia. Coincidență sau manevră de consolidare a puterii executive într-un moment de vulnerabilitate politică? Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: o ordonanță neconstituțională poate genera acte administrative și decizii care, ulterior, vor fi greu de anulat — chiar dacă textul legal dispare.

Următorul pas, conform procedurii, este sesizarea Parchetului. Toni Neacșu a anunțat că urmează demersuri legale pentru investigarea circumstanțelor în care OUG 38 a fost adoptată. “Nu vorbim doar de o eroare tehnică — vorbim de o încălcare deliberată a cadrului constituțional”, a precizat senatorul.

Contextul mai larg: România se află sub procedură de deficit excesiv, cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB în 2024 — cel mai mare din Uniunea Europeană. Guvernul Bolojan a implementat măsuri de austeritate severe: creșterea TVA la 21%, impozit pe dividende de 16%, reduceri masive de personal în sectorul public. OUG 38, deși conținutul ei nu a fost dezvăluit public în detaliu, ar putea fi legată de această agendă fiscală — ceea ce ridică întrebarea: cine beneficiază de fapt de aceste măsuri adoptate în afara controlului parlamentar normal?

Ceea ce mass-media mainstream nu subliniază: Guvernul Bolojan funcționează, de facto, ca un executiv interimar de peste 45 de zile, fără votul de încredere al unei majorități parlamentare stabile. Emiterea de ordonanțe de urgență în această perioadă — mai ales pe teme fiscale sau cu impact economic major — întinde la limită interpretarea constituțională a “situațiilor extraordinare” care justifică OUG-urile.

Rămâne de văzut dacă Parchetul va deschide o anchetă și, mai important, dacă alte ordonanțe emise în aceeași perioadă vor fi supuse aceluiași examen de constituționalitate. Precedentul e periculos: un guvern fără majoritate clară, care legiferează prin ordonanțe declarate ulterior neconstituționale, creează un vid juridic cu efecte imprevizibile.