Oreșnik și Ucraina: ce nu vi se spune despre rezistența strategică

nalistul Ștefan Popescu propune o evaluare dincolo de titlurile emoționale din presă: loviturile spectaculoase cu rachete hipersonice și dronele care zboară peste Kiev nu schimbă echilibrul structural al războiului — ci servesc unei dramaturgii atent calculate, în care miza reală nu este Ucraina, ci redefinirea frontierelor de securitate în Europa.

Într-un video publicat pe canalul său de Youtube, fostul secretar de stat de la MAE amintește că în ultimele zile Rusia a escaladat conflictul atacând Kievul cu drone și rachete balistice hipersonice de tip Oreșnik — arme capabile să poarte încărcături nucleare, care au provocat victime în rândul civililor. Anterior, Ucraina lovise ținte pe teritoriul Rusiei, inclusiv la Moscova.

Ceea ce nu apare în rapoartele oficiale: aceste lovituri reciproce au efecte simbolice mai mari decât cele militare. „Acest război nu este numai militar, ci și informațional”, subliniază Popescu. „Fiecare lovitură devine parte dintr-o poveste spusă publicului intern și aliaților externi. Confundăm succesul unor lovituri cu victoria? Efectele loviturilor ucrainene au un efect real, psihologic, simbolic, cresc factura războiului plătită de ruși, dar nu schimbă echilibrul structural al războiului. Nu ne permit să ne imaginăm recuperarea teritoriilor ocupate.”

Ucraina: dependență totală, pagube de 700 miliarde euro

Analistul de politică externă afirmă că pierderile Ucrainei sunt enorme și țara este total dependentă de ajutorul Occidentului — nu doar financiar, ci chiar pentru informațiile cu privire la obiectivele de lovire. De cealaltă parte, Moscova dispune încă de resurse vaste din toate punctele de vedere.

„Rusia rămâne o mare putere care dispune de o industrie profundă, resurse energetice vaste și o capacitate de mobilizare a soldaților net superioară. Ucraina, în schimb, rămâne total dependentă de finanțările europene, inclusiv în ceea ce privește informațiile cu privire la obiectivele de lovire”, explică Popescu.

Cronologia ridică semne de întrebare: dacă anul trecut Banca Mondială estima pagubele Ucrainei la 600 de miliarde de euro, acum evaluarea a ajuns în jur de 700 de miliarde. În plus, din punct de vedere uman, populația Ucrainei s-ar fi redus dramatic la doar 25 de milioane de locuitori, conform datelor oferite de ministrul ucrainean al politicilor sociale.

Dramaturgია strategică: ce transmite Moscova cu Oreșnik?

Ștefan Popescu atrage atenția asupra unui detaliu care nu se menționează în rapoartele oficiale: în Rusia, deși autoritățile au interzis publicarea imaginilor cu pagubele provocate de ucraineni, filmările ajung rapid pe internet prin rețele precum Telegram. În Ucraina, regulile militare sunt mult mai stricte, iar imaginile cu distrugerile rusești sunt controlate riguros de autorități. Asta înseamnă că publicul larg vede aproape exclusiv doar ceea ce Kievul decide să arate.

„Întrebarea nu este: cine poate câștiga o bătălie mediatică, ci care stat dispune de cea mai mare capacitate de rezistență strategică pe termen lung”, spune analistul. „Moscova încearcă să demonstreze că poate absorbi loviturile ucrainene și simultan poate menține o presiune constantă asupra societății ucrainene.”

Utilizarea rachetei Oreșnik participă la o dramaturgie strategică atent calculată, subliniază Popescu. „Moscova transmite că dispune încă de niveluri superioare de putere și că intenționează să împiedice orice iluzie de impunitate strategică. Miza unor eventuale discuții între Rusia și Europa depășește simpla Ucraină — ea privește redefinirea frontierelor de securitate în Europa și locul Rusiei în echilibrele mondiale.”

Ceea ce rămâne în umbră: cine beneficiază de prelungirea conflictului? Întrebarea pe care analistul nu o pune explicit, dar care plutește deasupra întregii analize.