
Negocieri subterane pentru căderea Guvernului: scenariul Abrudean

urnalistul Marius Ghilezan dezvăluie, în emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” moderată de Cozmin Gușă, mecanismele ascunse prin care se negociază votul parlamentar împotriva Guvernului Bolojan — o operațiune în care sumele de bani, funcțiile și promisiunile circulă discret, iar finalul pare deja scris. Ceea ce publicul vede ca dezbatere democratică ascunde, de fapt, o licitație subterană pentru loialități parlamentare, orchestrată de veterani ai politicii de culise.
Un simplu scroll pe rețelele de socializare relevă că un procent semnificativ de oameni influenți susțin cauza lui Ilie Bolojan. Unii sunt plătiți din fonduri administrate de liberalul Vasile Blaga, în timp ce alții se înscriu în categoria „idioților utili”, orbiți de ideea că doar Bolojan promovează calea europeană și beneficiile ei. Această ultimă categorie este sponsorizată nu din banii PNL-ului, ci din banii corporațiilor — o distincție care ridică semne de întrebare despre cui servesc, de fapt, aceste voci.
Ghilezan observă că toate partidele sunt în teren și au început negocierile. La PSD, se folosesc vechile tehnici: a fost activat inclusiv Viorel Hrebenciuc, la fel cum la PNL a fost „rechemat la arme” Vasile Blaga. Hrebenciuc promovează moțiunea de cenzură anti-Bolojan. Se oferă sume considerabile, favoruri sau funcții celor din opoziție pentru a vota conform dorinței celor care îi mituiesc. Există beneficii negociate și pentru cei care se abțin de la vot ori nu se prezintă — un amănunt care transformă democrația parlamentară într-o piață de tranzacții.
Cu toate aceste tertipuri subterane, Ghilezan prognozează că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan va trece, argumentând că nu va fi posibilă controlarea numărului de parlamentari necesari care să trădeze cauza și să schimbe rezultatul votului. De altfel, PSD-ul s-a asigurat și și-a pregătit o serie de rezerve, care să voteze corespunzător. Totuși, deși e previzibil că va cădea Guvernul Bolojan, sunt șanse ca Mircea Abrudean — actual Președinte al Senatului — să ajungă premier interimar, pentru a se asigura continuitatea unor proiecte controversate ale lui „Ilie-sărăcie”, anume fondurile din SAFE transferate francezilor și germanilor, respectiv tranzacționarea la bursă a unor pachete de companii românești, spre îmbogățirea unor operatori externi.
Coincidență sau nu, România încredințează aproape 6 miliarde de euro companiei germane Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de armament din Europa. Deși este un gigant al industriei, compania are în spate un istoric controversat, marcat de un scandal de corupție în Grecia. Mai mulți oficiali greci au fost mituiți de o subsidiară a Rheinmetall pentru atribuirea unor contracte cu dedicație. În centrul tranzacției a fost un intermediar grec, fost ofițer de marină, Papagiotis Efstathiou. Procurorii au documentat plăți ilegale către oficiali greci, realizate cu scopul de a facilita atribuirea unor contracte de armament.
Efstathiou a recunoscut în fața anchetatorilor germani că a folosit banii RDE pentru a efectua plăți regulate între 1998 și 2011 către oficiali ministeriali și militari din Atena. Intermediarul grec a insistat că oficialii RDE au pus presiune pe el pentru a da mită și a spus că aproximativ jumătate din cele 20 de milioane de euro plătite de RDE au fost folosite pentru a asigura tranzacția. În cele din urmă, RDE a fost amendată cu 300.000 euro, iar Rheinmetall cu 36,77 milioane de euro. Compania a acceptat amenda, iar anchetatorii au fost de acord să închidă cazul, evitând astfel un proces în instanță — o soluționare care ridică întrebări despre ce alte detalii au rămas ascunse.
Deputatul Andrei Gușă (AUR) a declarat că înțelegerea netransparentă de 5,7 miliarde de dolari dintre Ilie Bolojan și Rheinmetall poate fi temei pentru ridicarea imunității sale parlamentare. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că, în ultimele luni, Rheinmetall a înregistrat o scădere de 17,27% la bursă, deci are nevoie urgentă de „injecția” de capital din România, prin transferul de bani alocați prin SAFE. Cine beneficiază, de fapt, de această urgență contractuală?
Cronologia ridică semne de întrebare: negocieri subterane pentru căderea Guvernului, un premier interimar care să asigure continuitatea proiectelor controversate, și un contract uriaș cu o companie germană cu istoric de corupție, semnat în grabă. Coincidență sau plan bine orchestrat? Răspunsul nu se găsește în declarațiile oficiale, ci în cronologia evenimentelor și în lista beneficiarilor reali.