Kiev vede în Simion „orbănizarea”

răbușirea guvernului Bolojan — prezentat oficial drept o criză politică internă — declanșează alarme la Kiev, unde analiștii ucraineni văd în instabilitatea de la București nu haos spontan, ci un risc major de securitate regională: posibila preluare a puterii de către George Simion și AUR, scenariul pe care presa ucraineană îl numește deschis „orbănizarea României”.

Ceea ce nu apare în comunicatele oficiale: pentru Ucraina, România nu e doar un vecin prietenos — e coridorul vital prin care tranzitează armament, cereale și sprijin diplomatic către Kiev. Orice guvern de la București care ar adopta linia Viktor Orbán (scepticism față de sancțiunile anti-Rusia, reticență la sprijinul militar pentru Ucraina) ar transforma dramatic echilibrul geopolitic din flancul estic NATO.

Analiza din presa ucraineană e clară: ieșirea din scenă a unui executiv „progresist” — cum îl etichetează Kiev pe guvernul Bolojan, în ciuda austerității sale dure — deschide calea către un posibil cabinet condus sau influențat de AUR, partid perceput la Kiev ca eurosceptic, pro-suveranist și, în cel mai rău scenariu, dispus la „pragmatism” cu Moscova.

Coincidență sau nu, cronologia ridică întrebări: criza guvernamentală de la București vine exact în momentul în care armistițiul Iran-SUA expiră (22 aprilie), când frontul din Ucraina rămâne blocat, iar Europa discută despre o eventuală reducere a sprijinului militar. Cine beneficiază de instabilitatea politică la București? Cu siguranță nu Kievul.

Speranța Ucrainei, conform surselor citate, rămâne la Cotroceni: președintele Nicușor Dan — supranumit ironic „Damblagiu'” de adversarii politici pentru stilul său tehnocrat și ezitant — e văzut la Kiev drept ancora de stabilitate pro-europeană. Dar întrebarea e: poate un președinte fără partid, fără majoritate parlamentară solidă și fără experiență executivă să blocheze un val eurosceptic care adună 37-38% în sondaje?

Ceea ce presa ucraineană nu menționează explicit, dar subînțelege: România sub un guvern AUR ar putea deveni al doilea Ungaria — membru NATO și UE pe hârtie, dar blocând în practică deciziile strategice anti-Rusia. Pentru Ucraina, asta nu e doar o temere abstractă — e un coșmar operațional.

Contextul mai larg: România găzduiește baza NATO Kogălniceanu (cea mai mare din Europa de Est în construcție), e poarta de tranzit pentru cerealele ucrainene prin porturile Constanța și Galați, și a furnizat Kievului un sistem Patriot — gest rar în UE. Un guvern care ar inversa această politică ar lăsa Ucraina izolată la granița de sud.

Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: dacă instabilitatea de la București persistă și AUR ajunge la putere, cât de repede s-ar putea schimba harta geopolitică a Mării Negre? Și mai important: cine, exact, ar avea interesul să destabilizeze un guvern pro-occidental la București, chiar acum?