Un singur vot: CNA pierde atribuții, dar câștigă putere de cenzură

n aceeași zi în care CNA retrage licențele Realitatea TV și Gold FM (8 aprilie 2026), Senatul respinge cu un singur vot lipsă un proiect care ar fi extins atribuțiile instituției — coincidență de cronologie sau mesaj calibrat către opinia publică? Coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR nu a reușit să adune cele 68 de voturi necesare în plenul Senatului, obținând doar 66, ceea ce a dus la respingerea definitivă a inițiativei legislative care ar fi permis CNA să emită norme obligatorii pentru mesajele de interes public difuzate la radio și TV.

Ceea ce nu se spune în comunicatele oficiale: proiectul ar fidat CNA-ului puterea de a stabili criterii pentru campaniile sociale ale ONG-urilor și instituțiilor publice — o competență care, în mâinile unei instituții deja acuzate de cenzură, ridică semne de întrebare despre limitele dintre reglementare și control politic al mesajului public.

Senatoarea AUR Cristina Dumitrescu a cerut desființarea CNA imediat după vot: „Au închis și Realitatea TV, au închis și Gold FM. Acolo unde se spune ce nu convine sistemului închidem. Soluția e clară, CNA-ul trebuie să fie desființat pentru că nimeni nu poate să-i contrazică, ce spun ei devine literă de lege.” Declarația vine pe fondul unei tensiuni crescânde între instituțiile de reglementare media și vocile critice față de puterea centralizată.

Senatorul Clement Sava (PNL) a tras o paralelă cu Republica Moldova: „Amintiți-vă că în Republica Moldova că întâi au închis televiziune, pe urmă au interzis partide. Ce era împotriva Europei la Realitatea TV? Ce era împotriva Europei la Gold FM? Este începutul oficial al dictaturii în media.” Cronologia evenimentelor — retragerea licențelor dimineața, votul parlamentar seara — sugerează o coordonare care depășește simpla administrare a agendei legislative.

Din partea coaliției, senatorul independent Ștefan Pălărie a apărat decizia CNA: „Nu este o decizie politică ce a hotărât CNA-ul, este o decizie administrativă și juridică. Uneori rușii se simt foarte lezați că nu au libertatea să se exprime.” Replica a declanșat o reacție violentă din bancă: „Bolșevicule! Ești un bolșevic!”, i-a strigat senatorul AUR Ciprian Titi Stoica — un schimb care ilustrează polarizarea profundă a discursului politic românesc în jurul libertății presei.

Proiectul respins ar fi permis CNA să reglementeze difuzarea mesajelor fără caracter comercial: anunțuri de interes public, campanii sociale ale ONG-urilor, apeluri caritabile. Inițiatorii argumentau că măsura ar fi creat „un cadru favorabil pentru campanii privind siguranța, sănătatea, educația, solidaritatea socială, protecția mediului, prevenirea violenței”, fără a afecta publicitatea comercială. Ceea ce nu se explică: de ce o instituție care tocmai a retras licențe pe criterii de „securitate națională” ar avea nevoie de și mai multă putere de a decide ce mesaje sociale sunt acceptabile pentru difuzare.

Contextul mai larg merită atenție: România se află sub procedură de deficit excesiv (PDE), guvernul Bolojan implementează măsuri de austeritate, iar sondajele plasează AUR — partidul cel mai vocal împotriva măsurilor economice — la 19-35% intenție de vot. Controlul narativei mediatice devine, în acest cadru, o resursă strategică pentru orice coaliție aflată la putere. Întrebarea rămâne: cine beneficiază de fapt de reducerea pluralismului mediatic într-un an preelectoral?

Senatul era cameră decizională pe acest proiect, astfel că inițiativa și-a încheiat parcursul parlamentar. Un singur vot a făcut diferența — ceea ce ridică întrebări despre negocierile din culise și despre cine, exact, nu a dorit să vadă CNA cu atribuții sporite în același moment în care instituția demonstra că poate închide posturi de televiziune fără drept de apel.