SUA rămân fără armament pentru Ucraina: războiul cu Iranul

tatele Unite nu mai pot aproviziona militar Ucraina, după ce și-au epuizat semnificativ stocurile de arme și muniții în războiul împotriva Iranului — o criză de resurse care transferă povara susținerii Kievului direct pe umerii Europei, a declarat marți comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, potrivit agenției EFE. Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: cronologia acestei epuizări ridică întrebări despre prioritățile strategice reale ale Washingtonului în momentul în care Europa se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii.

Kubilius a subliniat că Europa trebuie să-și crească urgent producția de armament pentru a compensa golul lăsat de retragerea americană — o schimbare de paradigmă care transformă Uniunea Europeană dintr-un partener secundar într-un furnizor principal de asistență militară pentru Ucraina. Coincidență sau nu, această criză de aprovizionare survine exact în momentul în care industria de apărare europeană se confruntă cu propriile limitări de capacitate de producție, în timp ce Rusia continuă să-și mențină ritmul de fabricație a armamentului pe fondul unei economii de război.

Conflictul dintre SUA și Iran — desfășurat în principal prin lovituri aeriene și navale în Golful Persic și Yemen — a consumat stocuri masive de rachete de croazieră, muniții ghidate de precizie și sisteme de apărare antiaeriană, exact tipurile de armament de care Ucraina are nevoie disperată în confruntarea cu forțele ruse. Cronologia este revelatoare: în timp ce Kievul solicita insistent livrări de sisteme Patriot și rachete ATACMS, Pentagonul redirecționa aceste resurse către Orientul Mijlociu, prioritizând un conflict care nu implica direct securitatea europeană.

Declarația lui Kubilius confirmă ceea ce analiștii independenți semnalau de luni de zile: capacitatea industrială militară americană nu poate susține simultan două teatre majore de operațiuni — o realitate care pune Europa în fața unei alegeri dificile între dependența de un aliat incert și investiții masive în propria industrie de apărare. Cine beneficiază? Companiile europene de armament, care văd o oportunitate istorică de expansiune, dar și Rusia, care câștigă timp prețios în timp ce Occidentul se reorganizează logistic.

Întrebarea care rămâne fără răspuns oficial: dacă SUA și-au epuizat stocurile în Iran, ce garanții mai oferă pentru apărarea colectivă NATO în caz de escaladare directă cu Rusia? Europa se trezește brusc că trebuie să-și asume singură apărarea — exact scenariul pe care strategii de la Kremlin îl anticipau încă de la începutul invaziei din februarie 2022.