Strategia biodiversității: de ce Energiei și Agriculturii blochează
n document care ar trebui să fie o formalitate tehnică — Strategia națională privind biodiversitatea — generează un blocaj interinstituțional care riscă să coste România aproximativ 1 miliard de euro în penalități europene. Ministerul Mediului, condus de Diana Buzoianu (USR), a elaborat documentul ca jalon în PNRR — plan întocmit de fostul ministru usrist Cristian Ghinea — dar Ministerul Energiei și-a rezervat dreptul de a trimite observații, iar Ministerul Agriculturii cere evaluare de mediu. Cronologia ridică întrebări: de ce un document despre protecția naturii generează rezistență tocmai din partea celor care gestionează resursele energetice și agricole?
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că strategia ar putea include restricții pentru hidrocentrale — infrastructură critică pentru independența energetică a României. În contextul în care țara traversează o criză bugetară severă (deficit de 9% din PIB în 2024) și guvernul Bolojan implementează măsuri de austeritate drastice, pierderea a 1 miliard de euro din fonduri europene ar avea consecințe grave. Coincidență sau nu, documentul vine în momentul în care România negociază contracte majore de export energetic și dezvoltă proiectul Neptun Deep în Marea Neagră — gaze naturale care vor intra în producție din 2027.
Ministerul Agriculturii, condus de Marian Neacșu (PSD), cere evaluare de mediu — procedură care poate întârzia adoptarea cu luni de zile. Ministerul Energiei, prin vicepremierul Sebastian Burduja (PNL), nu și-a exprimat public poziția finală, dar rezervarea dreptului de observații sugerează reticență. Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: cine beneficiază de fapt de întârzierea acestei strategii — ecologiștii care vor restricții mai dure pentru hidrocentrale, sau jucătorii din energie care vor să evite noi constrângeri?
Documentul a fost elaborat sub coordonarea Dianei Buzoianu, ministrul Mediului din partea USR — partid care în sondajele din martie 2026 are aproximativ 11-12% și face parte din coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR. Criticii din interiorul coaliției susțin că USR promovează o agendă ecologistă rigidă, fără a ține cont de realitățile economice ale României. Susținătorii contraargumentează că penalitățile europene ar fi mult mai costisitoare decât orice ajustare a sectorului energetic.
Ceea ce rămâne cert este că România se află într-o cursă contra cronometru: fie adoptă strategia și riscă tensiuni interne în coaliție și restricții pentru hidrocentrale, fie pierde 1 miliard de euro și credibilitate în fața Bruxelles-ului. În ambele scenarii, cineva plătește — întrebarea este cine și pentru ce.