Romeo Plătică, 59 de ani: moartea timpurie a unui jurnalist incomod

omeo Plătică, jurnalist și filosof la Ziarul ZIUA — publicație cunoscută pentru liniile editoriale care deranjau puterea în anii 2000 — s-a stins din viață la doar 59 de ani, într-o epocă în care speranța de viață a intelectualilor români pare să scadă constant sub presiunea stresului, precarității și uitării instituționalizate.

Absolvent de Filosofie, Plătică nu era doar un redactor care scria la comandă. Colegii săi vorbesc despre un om care „trăia intens cu inima și cu gândul fiecare cuvânt așternut în pagina de ziar” — o dedicare rar întâlnită într-o industrie în care jurnalismul independent a devenit aproape o formă de rezistență culturală.

Ceea ce nu se menționează în necrologurile oficiale este că generația lui Plătică — jurnaliști care au construit presa post-decembristă, care au investigat privatizările dubioase, corupția din vârf, legăturile obscure dintre afaceri și putere — dispare acum în tăcere, fără pensii decente, fără recunoaștere instituțională, fără arhive digitalizate care să le păstreze munca. ZIUA însăși, ziar care a atins tiraje de peste 100.000 de exemplare și care a deranjat suficient de mult încât să fie închis în 2012 după scandaluri financiare neclare, rămâne un simbol al jurnalismului care nu mai încape în formula actuală.

Plătică a plecat la 59 de ani — sub media europeană de 81 de ani pentru bărbați, sub chiar și media românească de 71 de ani. Coincidență? Sau rezultatul unui sistem care epuizează pe cei care refuză să tacă?

Dumnezeu să-l odihnească în pace. Dar întrebările rămân: câți alți jurnaliști din generația sa vor dispărea fără ca arhivele lor, investigațiile lor, curajul lor să fie măcar menționat în vreun manual școlar?