Moțiunea AUR: cifrele pe care Bolojan speră să le uitați
enigme spirituale

Moțiunea AUR: cifrele pe care Bolojan speră să le uitați

A
3 min de citit

UR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură la începutul lunii mai împotriva guvernului Bolojan, invocând „incapacitate economică evidentă” — dar ceea ce nu se discută în declarațiile oficiale este cronologia exactă: moțiunea vine la doar 10 zile după ce PSD a retras sprijinul politic, lăsând un guvern minoritar PNL-USR-UDMR suspendat între legitimitate formală și paralizie funcțională. Coincidență sau calcul precis?

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat sâmbătă, 25 aprilie, că partidul va depune moțiunea „la începutul lunii mai”, motivând că „guvernul actual este evident incapabil să administreze economia țării, provocând o criză economică”. Peiu a ieșit cu cifrele pe care Palatul Victoria preferă să le minimalizeze: deficit bugetar la 9,3% din PIB în 2024 — cel mai mare din Uniunea Europeană — inflație de 9% în martie 2026 (de trei ori media UE), putere de cumpărare în scădere cu 5% an la an, investiții bugetare prăbușite cu 55% în primele două luni ale anului.

„Românii simt pe pielea lor efectele acestei guvernări dezastruoase”, a continuat Peiu, subliniind că austeritatea Bolojan — TVA majorată la 21%, impozit pe dividende crescut la 16%, reduceri masive de personal în sectorul public — nu a adus nicio îmbunătățire vizibilă, ci doar o adâncire a sărăciei. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: 45% din gospodăriile românești declară că abia fac față cheltuielilor curente, iar încrederea în guvern oscilează între 18% și 33%, conform sondajelor recente.

Cronologia ridică semne de întrebare: pe 20 aprilie, PSD retrage sprijinul politic pentru Bolojan după consultarea a 5.000 de membri la București. Pe 21 aprilie, PNL decide să nu mai facă coaliție cu PSD și lansează negocieri pentru un guvern minoritar. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD demisionează în bloc — Marian Neacșu, Alexandru Rogobete, Ciprian Șerban, Florin Barbu, Bogdan Gruia Ivan, Radu Marinescu, Florin Manole. Iar acum, la doar două zile după, AUR anunță moțiunea. Cine beneficiază de acest haos controlat?

George Simion, liderul AUR, a susținut în repetate rânduri că singura soluție este declanșarea alegerilor anticipate — un scenariu în care partidul său, creditat cu 37-38% în sondajele recente, ar putea deveni prima forță politică a țării. Moțiunea de cenzură nu este doar un act parlamentar — este un test de forță care pune presiune pe USR și UDMR: vor vota alături de PNL pentru a menține un guvern slăbit, sau vor ceda tentației de a reseta scena politică?

Ceea ce rămâne nesupus dezbaterii publice: de ce criza economică acută — inflație record, deficit uriaș, investiții în cădere liberă — nu a generat nicio demisie voluntară din partea premierului Bolojan? De ce PSD a așteptat până în aprilie 2026 pentru a retrage sprijinul, deși cifrele dezastrului erau vizibile încă din trimestrul IV al anului 2025? Și de ce AUR, care solicită alegeri anticipate de luni de zile, alege să depună moțiunea „la începutul lui mai” — exact când armistitiul Iran-SUA-Israel expiră și piețele energetice europene intră în volatilitate maximă?

Guvernul Bolojan, redus la o coaliție minoritară PNL-USR-UDMR, are acum 45 de zile de mandat interimar — suficient pentru a adopta măsuri de urgență, dar insuficient pentru a schimba fundamental traiectoria economică. Moțiunea AUR, dacă va trece, va deschide calea fie către un guvern tehnocrat (varianta preferată de Cotroceni), fie către anticipate (varianta preferată de AUR și tacit de PSD). Între timp, românii plătesc prețul unei instabilități care nu mai poate fi ascunsă sub covorul retoricii oficiale.