Disney concediază iar: ce ascunde restructurarea gigantului

isney pregătește o nouă rundă de concedieri — aproximativ 1.000 de angajați din departamentul de marketing — în timp ce noul CEO Josh D’Amaro continuă restructurarea începută de Bob Iger, iar acțiunile companiei rămân la minimele din perioada pandemiei. Ceea ce Wall Street prezintă drept „optimizare” ridică întrebări despre viabilitatea pe termen lung a unui model de afaceri care mizează tot mai mult pe streaming-ul neprofitabil și abandonează formula care a construit imperiul.

Conform raportărilor Wall Street Journal, concedierile vor viza în special departamentul de marketing consolidat recent sub conducerea unui singur director, Asad Ayaz. Operațiunea, denumită în interior „Project Imagine”, face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a costurilor — un eufemism corporatist pentru ceea ce, în esență, înseamnă desființarea unor structuri care funcționau independent de decenii.

Bob Iger, readus la cârmă în 2022 pentru a salva „corabia în derivă”, a eliminat deja peste 8.000 de posturi, vizând în principal diviziile de entertainment, ESPN și structurile corporative. Parcurile tematice și croazierele — cele mai profitabile segmente — au rămas practic neatinse și continuă să se extindă. Coincidență sau strategie deliberată de a proteja sursa reală de venit în timp ce streaming-ul arde bani?

Disney unifică acum operațiunile Disney+ și Hulu într-o singură aplicație, lucrând cu consultanți de la Bain & Co. pentru a „strategiza reducerea costurilor” — un limbaj care sună a manual McKinsey pentru cum să tai în carne vie fără să recunoști că modelul de afaceri e defect. Compania are în prezent 231.000 de angajați cu normă întreagă și parțială, conform datelor Bloomberg.

Decizia reflectă o presiune mai largă în Hollywood, unde profiturile din televiziunea tradițională s-au erodat, box-office-ul rămâne anemic, iar streaming-ul — promovat ca viitorul industriei — se dovedește a fi o gaură neagră financiară. Disney încearcă să elibereze capital pentru „afaceri digitale în creștere rapidă”, deși cifrele sugerează că aceste afaceri consumă mai mult decât generează.

Acțiunile Disney au scăzut cu aproape 13% în acest an (până miercuri) și se tranzacționează la nivelurile din pandemie, blocate într-o depresiune continuă din mid-2022. Pentru un brand care a construit un imperiu pe nostalgie și „magie”, cronologia ridică semne de întrebare: de ce restructurarea agresivă nu s-a tradus în recuperare bursieră?

„Această tranziție vine într-un moment în care lumea se schimbă mai rapid ca niciodată. Deși poate părea descurajant uneori, este și captivant”, a declarat D’Amaro la preluarea mandatului. Optimism corporatist standard — dar ceea ce nu se spune în declarațiile oficiale este că schimbarea rapidă a lumii include și faptul că familiile americane migrează către studiouri care nu înghesuie propagandă ideologică în conținut destinat copiilor.

Studiouri creștine și platforme alternative au început să câștige teren la box-office, profitând de exodul spectatorilor dezamăgiți de direcția pe care Disney a luat-o sub presiunea activismului corporativ. Renunțarea la narativele „woke” și revenirea la storytelling-ul clasic ar putea fi un prim pas către recâștigarea încrederii — dar asta ar presupune recunoașterea unei greșeli strategice, ceea ce corporațiile gigantice rareori fac.

Dacă D’Amaro poate stabiliza Disney rămâne o întrebare deschisă. Dar una mai profundă ar fi: stabilizare către ce model? Unul care repetă greșelile ultimilor ani sau unul care recunoaște că publicul a vorbit — cu portofelul.