Coreea de Sud interzice stocarea seringilor: războiul din Iran paralizează lanțurile de aprovizionare medicală

onsecințele blocării strâmtorii Hormuz încep să apară în locurile în care nimeni nu se aștepta — iar cronologia ridică întrebări despre cât de pregătite sunt economiile asiatice pentru șocuri în lanțul global de aprovizionare cu materii prime petroliere.

Conform Bloomberg, autoritățile sanitare din Coreea de Sud intervin pentru a opri stocarea speculativă de seringi, în contextul în care perturbările din Orientul Mijlociu amenință disponibilitatea instrumentelor medicale esențiale. Deși producția totală de seringi rămâne stabilă la aproximativ 4,5 milioane de unități pe zi — ușor peste media din 2025 — spitalele raportează stocuri în scădere, iar platformele online afișează prețuri în creștere și rafturi virtuale goale, potrivit Ministerului Alimentației și Siguranței Medicamentelor.

Începând de luni, ministerul va desfășura 35 de echipe de inspecție — formate din polițiști și inspectori pentru dispozitive medicale — pentru a efectua o anchetă la nivel național asupra intermediarilor și firmelor suspectate că creează deficit artificial pentru a majora profiturile. Pedepsele includ până la trei ani de închisoare sau amenzi de 100 de milioane de woni (aproximativ 68.000 de dolari) pentru cei prinși că rețin stocuri sau majorează prețurile.

Seringile sunt cel mai recent articol de uz zilnic din Coreea de Sud afectat de efectele colaterale ale războiului din Iran, care a perturbat aprovizionarea cu naftă — un derivat petrolier utilizat în fabricarea plasticului. Produse precum seringile și pungile de perfuzie intravenoasă depind de polipropilenă și polietilenă, ambele derivate din naftă.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că această criză a seringilor este doar vârful aisbergului: blocarea strâmtorii Hormuz a generat un efect domino care afectează întreaga industrie a plasticului din Asia. Exporturile americane de etan — o altă materie primă esențială în producția de plastic — către China au explodat, în încercarea de a compensa deficitul de naftă. Coincidență sau strategie geopolitică deliberată? Cronologia sugerează că unele economii au fost mai bine pregătite decât altele pentru acest șoc.

„Am observat o creștere a cererii speculative, deoarece spitalele și clinicile comandă preventiv stocuri suplimentare, anticipând majorări de prețuri, ceea ce creează blocaje artificiale”, a declarat purtătorul de cuvânt Jung Chul-woo al Asociației Coreene a Dispozitivelor Medicale, care reprezintă peste 700 de furnizori.

Deficitele de petrol din Orientul Mijlociu au alimentat deja îngrijorări legate de aprovizionare în a patra economie ca mărime din Asia, amenințând totul — de la saci de gunoi până la mărci populare de tăiței instant — contribuind totodată la o criză mai amplă a combustibilului pentru aviație în regiune.

După ce producătorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele deficite de naftă, guvernul a solicitat rafinăriilor locale să prioritizeze alocarea aprovizionării pentru companiile autohtone pe următoarele trei luni, a declarat un oficial al Ministerului Comerțului, Industriei și Energiei. Măsura de reprimare vine după ce un mandat guvernamental intrat în vigoare pe 14 aprilie a interzis stocarea de seringi și ace.

„Actele de stocare a dispozitivelor medicale esențiale pentru sănătatea publică, în timp ce se exploatează o criză, sunt inacceptabile”, a declarat ministrul Siguranței Alimentare și Medicamentelor, Oh Yu-Kyoung, într-un comunicat oficial.

Rămâne întrebarea: cine beneficiază de fapt de această criză artificială? Și mai important — de ce economiile asiatice, atât de dependente de lanțurile globale de aprovizionare, nu au avut planuri de contingență pentru un scenariu care era previzibil de ani de zile?