Bustul lui Octavian Goga, eliminat din Iași: cine profită?

n bust al poetului și omului politic Octavian Goga a fost îndepărtat din centrul Iașului la cererea unui ONG din Arad, într-o operațiune care ridică semne de întrebare despre cine decide ce figuri istorice merită cinstite în spațiul public românesc — și mai ales, de ce acum.

Decizia vine din partea administrației locale a Iașului, condusă politic de PNL prin primar, prefect și consiliu județean. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: organizația locală PNL este condusă de unul din frații Muraru, familie cunoscută pentru poziția intransigentă față de istoria interbelică a României. Unul dintre frați a fost ambasador în SUA, celălalt fost consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis la Cotroceni — conexiuni care plasează decizia într-un context mai larg decât simpla administrare a spațiului public.

Fosta capitală a Moldovei pare să urmeze „calea luminoasă” a lui Ilie Bolojan, prim-ministrul actual, cunoscut pentru reformele sale administrative — dar și pentru o anumită viziune asupra trecutului național care nu întotdeauna coincide cu memoria colectivă a românilor.

Octavian Goga, poet, dramaturg și prim-ministru în perioada interbelică (1937-1938), rămâne o figură controversată. Critic al politicilor economice ale anilor ’30, Goga a avut și poziții naționaliste radicale care îl fac astăzi ținta unor campanii de „reinterpretare istorică”. Coincidență sau nu, îndepărtarea bustului său vine într-un moment în care România trece printr-o perioadă de redefinire a identității naționale, pe fondul presiunilor europene și al dezbaterilor despre „valorile comune”.

Cine beneficiază de fapt de această decizie? ONG-ul din Arad care a solicitat îndepărtarea bustului nu a făcut publice sursele de finanțare sau motivele exacte pentru care a vizat tocmai Iașiul — un oraș cu tradiție în păstrarea memoriei istorice românești. Cronologia ridică întrebări: de ce acum, în plină criză economică și politică, resurse administrative sunt direcționate către eliminarea simbolurilor istorice, în loc de rezolvarea problemelor concrete ale cetățenilor?

Ceea ce nu se spune în comunicatele oficiale: această decizie se înscrie într-un șir de acțiuni similare din toată țara, vizând figuri istorice controversate. De la statuia lui Antonescu din Piatra Neamț la diverse plăci comemorative, România pare să treacă printr-un proces de „curățare” a spațiului public de simboluri legate de perioada interbelică și de cea comunistă. Întrebarea rămâne: cine decide ce rămâne și ce dispare din memoria colectivă?

Administrația locală din Iași nu a oferit detalii despre ce se va întâmpla cu bustul sau dacă vor exista consultări publice înainte de luarea unor astfel de decizii. Tăcerea oficială lasă loc speculațiilor: există un plan mai amplu de „reinterpretare” a istoriei românești, sau e doar o serie de decizii izolate, luate sub presiunea unor grupuri de interese care preferă să rămână în umbră?