Bulgaria: fostul președinte pro-rus Radev câștigă detașat. Ce urmează?

n timp ce establishment-ul neoliberal european sărbătorea căderea lui Viktor Orbán în Ungaria, Bulgaria a livrat o surpriză care va recalibra echilibrul geopolitic în sud-estul UE: Rumen Radev, fostul președinte eurosceptic și pro-rus, a câștigat detașat alegerile parlamentare de duminică, 19 aprilie 2026, cu un scor care ar putea asigura o majoritate parlamentară — ceva rar în Bulgaria ultimilor ani. Ceea ce mass-media occidentală prezintă drept „instabilitate” sau „populism” ascunde o realitate mai complexă: o țară NATO și membră a zonei euro tocmai a ales un lider care critică deschis sprijinul militar pentru Ucraina și pledează pentru reluarea fluxului liber de petrol și gaze rusești către Europa.

Sondajele la ieșirea de la urne realizate de Alpha Research din Sofia îl plasează pe Radev și coaliția sa, Progressive Bulgaria, la 44% — cu mult peste partidul dominant de decenii, GERB, condus de fostul premier Boyko Borissov, care a obținut doar 12,5%. Dacă rezultatul se confirmă oficial luni, 20 aprilie, aceasta va fi una dintre cele mai puternice performanțe ale unui singur partid într-o generație, marcând sfârșitul unei perioade de instabilitate care a generat opt alegeri în cinci ani.

„Progressive Bulgaria a câștigat decisiv. Aceasta este o victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii și, în cele din urmă, dacă vreți, o victorie a moralității”, a declarat Radev într-o conferință de presă, citând rezultatele exit poll-urilor. Un ton optimist — dar ce nu se spune în declarațiile oficiale este că Radev, fost pilot de vânătoare și eurosceptic declarat, s-a opus constant sprijinului militar pentru Ucraina și a criticat UE pentru dependența excesivă de energie regenerabilă. În campania sa, Radev a făcut comparații directe cu Viktor Orbán, vorbind despre îmbunătățirea relațiilor cu Moscova.

Radev a demisionat din funcția de președinte în ianuarie 2026 pentru a candida la parlamentare, după ce proteste de masă au forțat demisia guvernului anterior în decembrie 2025. Prezența la vot a fost de 47% — semnificativ mai mare decât 39% din alegerile din octombrie 2024 — un semn că bulgarii sunt saturați de corupție și de partidele vechi care au dominat politica decenii la rând. „Există acum o oportunitate ca lucrurile pe care oamenii au sperat să le vadă schimbate să devină de fapt vizibile”, a spus Evelina Koleva, manager la o companie de marketing digital din Sofia.

Ce înseamnă această victorie pentru NATO și UE? Bulgaria este membră NATO din 2004 și a intrat în zona euro în ianuarie 2026 — o mișcare pe care Radev a criticat-o public. Deși nu este clar cât de mult vor influența opiniile sale politica externă a țării, Radev a declarat că va colabora cu coaliția reformistă pro-europeană PP-DB (care a obținut 11,3% în exit poll-uri) pe reforma judiciară, dar a lăsat deschisă și opțiunea unui guvern minoritar. „Bulgaria va face eforturi pentru a continua pe calea europeană”, a spus el. „Dar o Bulgarie puternică și o Europă puternică… au nevoie de pragmatism, pentru că Europa a căzut victimă propriei ambițiii de a fi lider moral într-o lume fără reguli.”

Cronologia ridică semne de întrebare: în timp ce Ungaria lui Orbán a fost înlocuită cu un guvern aparent mai pro-occidental, Bulgaria — stat membru NATO pe flancul sud-estic al UE — alege un lider care vorbește deschis despre reluarea relațiilor cu Moscova. Coincidență sau recalibrare geopolitică mai amplă? Cine beneficiază de fapt de această schimbare de gardă în sud-estul Europei?

Boyko Borissov, liderul GERB, a postat pe Facebook ceea ce pare a fi o concedere: „A câștiga alegerile este un lucru; a guverna este cu totul altceva. Alegerile decid cine vine primul, dar negocierile vor decide cine guvernează.” Un mesaj care sugerează că jocul politic abia începe.

Bulgaria s-a dezvoltat rapid de la căderea comunismului în 1989 și a aderat la UE în 2007. Speranța de viață a crescut semnificativ, șomajul este cel mai scăzut din UE, iar economia are garanții mai mari de când a intrat în zona euro. Dar Bulgaria rămâne în urma altor țări UE la multe capitole, iar corupția — inclusiv cumpărarea de voturi — rămâne endemică. Costul vieții a devenit o problemă acută după adoptarea euro. Guvernul anterior a căzut în urma protestelor împotriva unui nou buget care propunea creșteri de taxe și contribuții sociale mai mari.

Rezultatele oficiale sunt așteptate luni, 20 aprilie. Ceea ce este sigur: Bulgaria tocmai a trimis un semnal puternic că pragmatismul geopolitic — chiar și atunci când contravine narativului dominant al Bruxelles-ului — poate câștiga alegeri. Ce urmează pentru echilibrul puterii în UE și NATO rămâne de văzut. Dar o certitudine există: ceea ce s-a întâmplat duminică în Bulgaria nu este doar o victorie electorală — este o recalibrare a raportului de forțe în sud-estul Europei.