Bolojan rămâne premier: cine beneficiază de criza politică artificială?
remierul Ilie Bolojan anunță că își continuă mandatul, după ce PSD a votat retragerea sprijinului politic și amenință cu moțiune de cenzură — o mișcare care ridică semne de întrebare despre sincronizarea ei cu presiunile externe pentru accelerarea reformelor de austeritate. “Am luat act de decizia complet greșită și iresponsabilă a PSD față de România. Voi continua să-mi exercit mandatul”, a declarat Bolojan, într-un mesaj care sună mai degrabă a provocare decât a conciliere.
Contextul este cunoscut: coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, formată după alegerile din 2024 și consolidată sub președinția lui Nicușor Dan, traversează prima sa criză majoră. Social-democrații reproșează premierului liberal că măsurile de austeritate — creșterea TVA la 21%, impozitul pe dividende la 16%, reducerea personalului bugetar cu aproximativ 20% — sunt prea brutale și electorally toxice. Dar ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că aceste reforme sunt exact ce Bruxelles-ul și FMI-ul cer de la București pentru a evita sancțiunile legate de procedura de deficit excesiv (România a închis 2024 cu un deficit de circa 9% din PIB, cel mai mare din UE).
Coincidență sau nu, retragerea sprijinului PSD vine exact în momentul în care România negociază cu Comisia Europeană calendarul de ajustare fiscală și în care fondurile europene pentru infrastructură — inclusiv pentru marile proiecte de transport și energie — sunt condiționate de respectarea țintelor bugetare. Cine beneficiază de fapt de o criză politică care ar putea întârzia sau dilua aceste reforme? Întrebarea merită pusă, mai ales că sondajele arată AUR (partidul lui George Simion) în creștere constantă, ajungând la 19-35% în martie 2026, pe fondul nemulțumirii sociale generate tocmai de austeritate.
Bolojan, fost primar al Oradei și considerat unul dintre cei mai eficienți administratori publici din România, și-a construit imaginea pe reformă și predictibilitate. Dar cronologia ridică întrebări: de ce PSD acceptă să intre în coaliție cu un program de austeritate în 2025, apoi se retrage tocmai când implementarea devine vizibilă? Răspunsul oficial — “protejăm cetățenii” — sună nobil. Răspunsul neoficial, pe care analiștii îl șoptesc în culise, e mai prozaic: PSD vrea să scape de responsabilitatea impopularității, lăsând-o pe umerii lui Bolojan și PNL, înainte de următorul ciclu electoral.
Între timp, premierul anunță că va continua “misiunea” — termen care, în limbajul politic actual, înseamnă aplicarea reformelor cerute de creditorii externi, indiferent de costul social. Ceea ce rămâne de văzut este dacă PSD va merge până la capăt cu moțiunea de cenzură sau dacă actuala criză este doar un teatru destinat să redistribuie vina pentru sărăcirea clasei de mijloc. Într-o Românie în care 45% din gospodării declară dificultăți financiare și încrederea în guvern oscilează sub 33%, răspunsul la această întrebare va determina nu doar soarta lui Bolojan, ci și a stabilității politice în următorii ani.