Volkswagen: 50.000 concedieri, dar bonusuri de €1,75 milioane pentru șefi

În timp ce gigantul auto german Volkswagen anunță disponibilizarea a 50.000 de angajați până în 2030 din cauza profiturilor în cădere liberă, membrii consiliului de administrație și-au asigurat bonusuri de până la 1,75 milioane de euro fiecare — o coincidență contabilă care ridică semne de întrebare despre cine plătește cu adevărat criza industriei auto europene.

educerile masive de personal au fost anunțate odată cu rezultatele financiare pentru 2025, care arată un profit net în scădere cu 44% la 6,9 miliarde de euro — cel mai scăzut nivel de la scandalul emisiilor poluante Dieselgate. Ceea ce nu apare în comunicatele oficiale: această criză nu e doar despre piața auto, ci despre prăbușirea modelului industrial pe care Europa l-a construit timp de decenii.

Consiliul de administrație Volkswagen a stârnit o furtună de critici după ce și-a asigurat plăți bonus suplimentare legate de anul financiar 2025. Conform publicației germane Tichys Einblick, membrii consiliului urmează să primească bonusuri de până la 1,75 milioane de euro fiecare, după ce compania a raportat neașteptat aproximativ 6 miliarde de euro în flux de numerar net automotive pentru 2025.

Surse apropiate situației sugerează că această cifră a fost atinsă prin adoptarea unor „practici contabile creative” — un termen politicos pentru ceea ce alții ar numi manipulare financiară. Rezultatul a împins Volkswagen peste pragul de 5,6 miliarde de euro din schema de compensare a directorilor, activând nivelul maxim de bonusuri pentru membrii consiliului.

Fluxul de numerar a fost parțial realizat printr-o operațiune de factoring în care Volkswagen a vândut creanțe restante din activitatea operațională pentru a genera lichiditate imediată, conform raportului. În același an financiar, lucrătorii au fost forțați să renunțe la bonusuri de până la 5.000 de euro din cauza performanței slabe a companiei. Cine beneficiază? Cronologia vorbește de la sine.

Restructurarea sau dezindustrializarea planificată?

Într-o scrisoare adresată acționarilor marți, CEO-ul Oliver Blume a confirmat reducerea planificată a forței de muncă, precizând că cifra se aplică în întregul Grup Volkswagen din Germania. Compania anunțase deja planuri de a reduce aproximativ 35.000 de locuri de muncă la marca principală Volkswagen până la sfârșitul deceniului.

Compania a declarat că scăderea profitului net a fost determinată de miliarde de euro în cheltuieli legate de subsidiara sa de mașini sport Porsche AG, impactul tarifelor de import americane și costurile restructurării în întregul grup. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: aceste tarife nu sunt accidente geopolitice, ci instrumente deliberate de reașezare a puterii economice globale.

Veniturile au rămas în mare parte stabile la puțin sub 322 miliarde de euro, în scădere cu 0,8% comparativ cu anul anterior, în timp ce livrările globale de vehicule au scăzut ușor la puțin sub 9 milioane de unități. Vânzările au crescut cu 5% în Europa și cu 10% în America de Sud, dar au scăzut cu 12% în America de Nord și cu 6% în China, unde piața internă asiatică continuă să prospere.

Porsche: prăbușirea unui simbol al luxului german

Profitabilitatea a fost afectată în special de o prăbușire bruscă a câștigurilor la Porsche, unde profitul operațional a scăzut la doar 90 de milioane de euro, de la peste 5 miliarde de euro cu un an mai devreme. O scădere de 98% la o marcă considerată indestructibilă — coincidență sau simptom al unei crize mai profunde în elita globală?

CFO-ul Arno Antlitz a avertizat că nivelul actual de profitabilitate nu este sustenabil. „Anul 2025 a fost marcat de tensiuni geopolitice, tarife și presiune competitivă intensă, dar marja operațională de 4,6% ajustată pentru restructurare nu este suficientă pe termen lung”, se arată în comunicatul companiei.

Volkswagen a declarat că tranziția către vehiculele electrice apasă, de asemenea, asupra marjelor. Modelele complet electrice reprezintă acum 22% din portofoliul de comenzi al companiei, iar vânzările de vehicule electrice au crescut cu 55% anul trecut, dar costurile ridicate de dezvoltare și producție continuă să reducă profitabilitatea. Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: cine beneficiază de această tranziție forțată către electric, în condițiile în care infrastructura europeană nu e pregătită?

Viitorul incert: cine plătește agenda verde?

Privind spre 2026, grupul a avertizat că „provocările sunt așteptate în special din mediul macroeconomic, incertitudinile privind restricțiile în comerțul internațional și tensiunile geopolitice”. Compania a citat, de asemenea, „intensitatea competitivă în creștere, piețele volatile ale materiilor prime, energiei și valutare, precum și cerințele ridicate rezultate din reglementările legate de emisii”.

Ceea ce nu se spune: aceste „reglementări legate de emisii” nu sunt simple norme de mediu, ci instrumente de politică industrială care redesenează harta economică a Europei. În timp ce muncitorii germani pierd locurile de muncă, cineva câștigă — și nu sunt cei care plătesc factura la pompă sau la curent.

Conexiunea este clară pentru cei care vor să vadă: criza Volkswagen nu e doar despre o companie în dificultate, ci despre prăbușirea controlată a industriei europene tradiționale în favoarea unui nou model economic — unul în care muncitorii plătesc prețul, iar elitele își asigură bonusurile prin „practici contabile creative”.