Scumpirile la pompă: statul încasează jumătate de miliard, nimeni nu întreabă de ce

În timp ce românii se plâng de prețurile record la benzină și motorină, statul român a încasat discret, doar în primele luni ale anului 2026, cu aproximativ 456 milioane de lei mai mult din TVA — sumă generată exclusiv de creșterea prețurilor la combustibil. Ceea ce nu apare în comunicatele oficiale: această „colectare suplimentară” echivalează cu un impozit invizibil pe care nimeni nu l-a votat și pe care nimeni nu-l recunoaște public.

naliza realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că statul nu doar că nu a intervenit pentru a limita efectele scumpirilor, dar a devenit, de fapt, principalul beneficiar al acestora. Fiecare creștere de 10 bani la litru înseamnă automat venituri sporite la buget — fără nicio decizie parlamentară, fără nicio dezbatere publică.

„În situația în care statul ar returna acești bani încasați suplimentar din creșterea prețului sub forma unei reduceri de acciză cu 25 de bani pe litru, prețul final pentru consumatori ar scădea semnificativ”, se arată în raportul asociației. Dar întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial este: de ce ar face asta? Într-un context în care guvernul Bolojan aplică măsuri de austeritate și caută dispertat surse de venituri pentru a acoperi deficitul bugetar record de 9% din PIB, acești bani „căzuți din cer” par o mană cerească.

Coincidență sau nu, creșterea prețurilor la combustibil vine exact în momentul în care România se află sub procedură de deficit excesiv la nivel european și trebuie să demonstreze Bruxelles-ului că își pune ordine în finanțe. TVA-ul a crescut deja la 21%, impozitul pe dividende la 16%, iar personalul din sectorul public a fost redus cu aproximativ 20%. În acest context, veniturile „pasive” din scumpiri devin o pernă de siguranță pe care nimeni nu vrea să o recunoască public.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale: acești 456 milioane de lei reprezintă doar câștigul din TVA. Dacă adăugăm accizele — care sunt calculate tot procentual, deci cresc automat odată cu prețul de bază — suma reală încasată de stat din „criza combustibililor” este cu mult mai mare. Dar transparența nu pare să fie o prioritate când vine vorba de a explica românilor cum funcționează, de fapt, mecanismul fiscal care-i face să plătească mai mult la pompă.

Cronologia ridică întrebări: în ianuarie 2026, prețurile au început să crească brusc. În februarie, Ministerul Finanțelor raporta încasări bugetare peste așteptări. În martie, nimeni din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR nu a propus măsuri concrete de plafonare sau compensare. Cine beneficiază? Răspunsul e simplu: bugetul de stat. Cine pierde? Tot simplu: cei care conduc spre serviciu, transportatorii, agricutorii — practic, toată economia reală.

Asociația Energia Inteligentă propune o soluție clară: reducerea accizei cu 25 de bani pe litru, astfel încât veniturile suplimentare generate artificial de scumpiri să fie returnate consumatorilor. Dar propunerea a fost primită cu tăcere de către guvern. Nu cu refuz oficial — pur și simplu cu tăcere. Ceea ce, în limbajul politicii românești, înseamnă un „nu” politicos.

Întrebarea pe care nimeni nu vrea să o pună în Parlament este: dacă statul încasează automat mai mult când prețurile cresc, nu ar trebui să existe un mecanism prin care să returneze automat acești bani când situația devine insustenabilă pentru cetățeni? Sau logica e inversă: profitul statului din suferința consumatorului e considerat un câștig legitim?

În context european, România nu e singura țară care se confruntă cu scumpiri la combustibil. Dar e una dintre puținele în care statul refuză să discute transparent despre câștigurile sale automate din aceste scumpiri. Franța, Germania, Italia — toate au implementat, la un moment dat, măsuri de reducere temporară a accizelor sau de compensare directă. La București, discuția nici măcar nu a început oficial.

Ceea ce rămâne cert: în timp ce românii calculează cât îi costă un plin de rezervor, statul calculează cât a câștigat din faptul că prețul a crescut. Și, deocamdată, nimeni din coaliția de guvernare nu pare deranjat de această „coincidență” profitabilă.