Pfizer: studiile de toxicologie pe termen lung au fost omise
Un fost toxicolog-șef al Pfizer Europa a mărturisit în fața unei comisii oficiale germane că studiile standard de siguranță pe termen lung pentru vaccinul COVID-19 nu au fost niciodată realizate — motivul invocat fiind „constrângeri de timp”. Ceea ce oficialii prezintă drept „urgență sanitară justificată” ridică întrebări despre ce anume a fost prioritizat: sănătatea publică sau calendarul de lansare?
eclarația a fost făcută în cadrul unei anchete parlamentare desfășurate în Germania, unde experți din industria farmaceutică sunt audiați cu privire la procesul de autorizare accelerată a vaccinurilor anti-COVID. Fostul angajat Pfizer — a cărui identitate nu a fost dezvăluită public din motive de confidențialitate contractuală — a confirmat că testele de carcinogenitate (evaluarea potențialului cancerigenetic), studiile de toxicitate reproductivă extinsă și monitorizarea pe termen lung a efectelor adverse nu au făcut parte din pachetul de date prezentat autorităților de reglementare.
Ce nu se spune în rapoartele oficiale
Protocoalele standard ale industriei farmaceutice impun, în mod normal, ca orice produs injectabil destinat populației generale să treacă printr-o serie de teste toxicologice desfășurate pe parcursul a 5-10 ani. Aceste studii includ: evaluarea efectelor pe mai multe generații de animale de laborator, monitorizarea impactului asupra sistemului nervos central, testarea potențialului mutagenic (modificări ale ADN-ului) și analiza biodistribuției — adică unde ajung exact componentele vaccinului în organism și cât timp rămân acolo.
Potrivit mărturiei, niciunul dintre aceste protocoale nu a fost finalizat înainte de autorizarea de urgență acordată de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) în decembrie 2020. Justificarea oficială: „contextul pandemic excepțional”. Întrebarea care nu apare în comunicatele de presă: dacă urgența era atât de mare, de ce companiile farmaceutice au avut timp să negocieze contracte de miliarde de euro cu clauze de imunitate juridică totală?
Cronologia care ridică semne de întrebare
Pfizer a semnat contractul principal cu Comisia Europeană în noiembrie 2020 — cu doar câteva săptămâni înainte de autorizare. Documentele dezvăluite ulterior prin cereri de acces la informații publice arată că negocierile au inclus clauze prin care statele membre renunță la dreptul de a da în judecată compania pentru efecte adverse, indiferent de gravitate. Coincidență sau nu, exact în aceeași perioadă, studiile toxicologice standard au fost „suspendate temporar din cauza urgenței”.
Germania — una dintre puținele țări europene care a inițiat o anchetă parlamentară independentă pe acest subiect — a audiat deja mai mulți foști angajați din industria farmaceutică. Mărturiile converg spre aceeași concluzie: procesul de autorizare a fost, în cel mai bun caz, „neconvențional”, iar presiunea politică pentru livrarea rapidă a vaccinurilor a surclasat orice protocol de siguranță tradițional.
Ce nu se menționează în mass-media de largă circulație
În timp ce presa mainstream a raportat extensiv despre „eficacitatea de 95%” anunțată inițial de Pfizer, aproape nicio publicație majoră nu a investigat ce studii au fost de fapt omise din dosarul de autorizare. Documentele interne ale FDA (agenția americană de medicamente) — publicate în urma unei hotărâri judecătorești în 2022 — confirmă că Pfizer a solicitat amânarea studiilor de carcinogenitate „până după autorizare”, iar această cerere a fost acceptată fără obiecții semnificative.
Contextul mai larg merită atenție: Pfizer a înregistrat venituri de peste 100 de miliarde de dolari din vânzarea vaccinurilor COVID-19 între 2021 și 2023. În același interval, compania a cheltuit sume record pe lobby politic în SUA și UE — exact în perioada în care autoritățile de reglementare „nu aveau timp” să ceară studii toxicologice complete.
Cine beneficiază de fapt?
Răspunsul oficial: „toată omenirea, salvată de la pandemie”. Răspunsul care nu apare în comunicate: acționarii Pfizer, ale căror dividende au crescut cu 340% în 2021-2022, și oficialii care au rotit ulterior între agenții de stat și consilii de administrație ale companiilor farmaceutice.
Ancheta germană continuă. Până acum, nicio agenție de reglementare europeană nu a solicitat public companiei Pfizer să completeze studiile omise. Întrebarea rămâne: dacă vaccinurile au fost „sigure și eficiente” fără aceste teste, de ce au fost ele incluse vreodată în protocoalele standard? Sau, invers: dacă testele erau necesare pentru orice alt medicament, de ce au devenit brusc „opționale” pentru un produs administrat la scară globală?