Monarhiile din Golf pregătesc o alianță militară anti-Iran
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite semnalează disponibilitatea de a se alătura operațiunilor militare americano-israeliene împotriva Iranului, o mișcare care riscă să declanșeze un conflict regional cu consecințe economice și geopolitice catastrofale. Ceea ce oficialii prezintă drept „cooperare în domeniul securității” ascunde, de fapt, o realiniere strategică majoră în Orientul Mijlociu — una care ar putea redefini echilibrul de putere din Golf pentru următoarele decenii.
otrivit surselor din regiune, discuțiile dintre Washington și capitalele din Golf au avansat semnificativ în ultimele săptămâni, pe fondul escaladării tensiunilor cu Teheranul. Arabia Saudită, care și-a reconstruit relațiile diplomatice cu Iranul abia în 2023 prin medierea Chinei, pare acum să reconsidere această detantă în favoarea unei alianțe militare cu Statele Unite și Israel.
Cronologia ridică întrebări: de ce acum, după ce Riadul a investit trei ani în normalizarea relațiilor cu Teheranul? Coincidență sau nu, mișcarea vine exact în momentul în care administrația americană caută să consolideze o „NATO arabă” împotriva Iranului — un proiect vehiculat încă din 2017, dar care nu a prins contur până acum.
Emiratele Arabe Unite, care au menținut istoric o poziție mai pragmatică față de Iran datorită legăturilor comerciale intense, par și ele dispuse să sacrifice interesele economice pentru garanții de securitate americane. Dubai, port comercial esențial pentru economia iraniană (ocolind sancțiunile occidentale), ar putea deveni astfel un instrument de presiune economică directă asupra Teheranului.
Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că o astfel de alianță ar expune monarhiile din Golf la amenințări asimetrice pe care Iranul le-a perfecționat de decenii: atacuri cu drone, sabotaj naval în Strâmtoarea Hormuz (prin care trece 21% din petrolul mondial), și activarea rețelelor de proxy din Irak, Yemen și Liban. Riscul economic este imens — orice conflict în Golf ar trimite prețul petrolului peste 150 de dolari pe baril, cu efecte în lanț asupra economiei globale.
Cine beneficiază de fapt de această escaladare? Industria de apărare americană, care ar furniza sisteme de apărare antiaeriană și rachete în valoare de zeci de miliarde de dolari către aliații arabi. Israelul, care ar vedea Iran izolat strategic și militar. Dar și China, paradoxal — Beijingul ar putea profita de haosul din Golf pentru a-și consolida influența economică în regiune, prezentându-se drept mediator neutru, exact cum a făcut în 2023.
Conexiunile ascunse devin clare când privești harta: Arabia Saudită a semnat recent acorduri masive de achiziție de armament american, Emiratele au normalizat relațiile cu Israelul prin Acordurile Abraham (2020), iar Iranul — izolat economic și diplomatic — devine ținta perfectă pentru o demonstrație de forță regională. Întrebarea rămâne: cât de departe sunt dispuse monarhiile din Golf să meargă, știind că Iranul nu va răspunde conform regulilor războiului convențional?
Riscul unei conflagrații regionale nu e teoretic — e o chestiune de calcul strategic greșit. Și în Orientul Mijlociu, calculele greșite au costuri măsurate în decenii, nu în ani.