Minerii Bitcoin trec la AI: greșeala care va reface harta puterii
ompaniile americane de mining Bitcoin — evaluate la miliarde de dolari — vând infrastructura care securiza cea mai descentralizată rețea monetară din lume pentru a închiria spațiu pe servere giganților tech. Ceea ce Wall Street prezintă drept “diversificare strategică” arată mai degrabă ca o capitulare în fața presiunilor pe termen scurt, ignorând lecțiile istoriei: cei care construiesc infrastructura noilor ere rareori capturează profiturile.
Cypher Mining, evaluată la șase miliarde de dolari, a renunțat complet la Bitcoin, rebrandându-se pentru a urma “trendul AI”. Bitfarms Ltd, peste un miliard de dolari capitalizare, a mers și mai departe — CEO-ul Ben Gagnon a declarat direct: “Nu mai suntem o companie Bitcoin”. Au păstrat “Bit” în nume, dar au vândut activele care îi defineau. Coincidență sau presiune din spatele scenei?
Kent Halliburton, co-fondator al Sazmining — miner privat cu operațiuni în Paraguay și Etiopia, departe de ochii reglementatorilor americani — oferă o perspectivă pe care puțini o menționează public: “Costul mediu de mining este acum 87.000 de dolari per Bitcoin, iar prețul spot e 70.000. Majoritatea industriei e sub apă. Dar asta e doar media — include operatori cu echipamente vechi pe energie din rețea în Texas. La noi, în Paraguay și Etiopia, clienții produc Bitcoin la costuri între 50.000 și 64.000 de dolari, pe energie 100% regenerabilă. Profitabilitatea există. Doar că necesită orizont mai lung sau energie mai ieftină — niciunul din ele acționabil pentru minerii publici americani cu rapoarte trimestriale în dolari.”
Cu alte cuvinte: problema nu e Bitcoin. E modelul de afaceri dictat de piețele de capital occidentale.
Contractele care ridică semne de întrebare
IREN Limited a semnat în aprilie 2025 un acord de 9,7 miliarde de dolari cu Microsoft pentru 200 MW folosind GPU-uri NVIDIA GB300. TeraWulf a încheiat contracte pe 10 ani cu Google prin Fluidstack pentru peste 200 MW. Cipher Digital — rebranding complet — a semnat cu AWS și Fluidstack (din nou Google în spate) pentru 600 MW pe 15 ani. Hut 8: 245 MW către Fluidstack, tot Google. Core Scientific: 270 MW către CoreWeave, care deservește Microsoft și OpenAI.
Ce nu se spune: aceste contracte transformă minerii în chiriași pe propriul teren. Au puterea, pământul, infrastructura — totul necesar pentru a mina Bitcoin ieftin — și îl predau Microsoft, Google, Amazon în schimbul unor cecuri de chirie. Kent Halliburton nu se fereşte: “Au trecut de la securizarea rețelei Bitcoin la securizarea rack-urilor pentru hyperscaleri. Și numesc asta strategie. Între timp, au vândut peste 15.000 de Bitcoin de pe bilanțuri pentru a finanța tranziția.”
Lecția pe care istoria o repetă, dar nimeni nu o învață
Câte companii care au construit căile ferate în secolul XIX mai există astăzi? Panica din 1873 — criză financiară cauzată de supraîndatorarea constructorilor de căi ferate — s-a terminat cu J.P. Morgan consolidând companiile falimentare și preluând activele pentru nimic. Câte companii care au tras fibră optică în anii 2000 au supraviețuit balonului dot-com? Infrastructura a rămas, dar proprietarii s-au schimbat — Google și Meta au cumpărat totul post-crash, la prețuri derizorii.
Acum, în 2026, hyperscalerii investesc peste 700 de miliarde de dolari în capacitate AI. OpenAI generează 20 de miliarde ARR — impresionant pentru o companie nouă, dar reprezintă doar 3% din capex-ul total al hyperscalerilor. Anthropic: 9 miliarde. Restul — Cohere, Mistral, Perplexity — sub 35 de miliarde combinate. Unde sunt returnurile?
Goldman Sachs, în raportul “AI: In a bubble?” din octombrie 2025, a avertizat că evaluările devin “spumoase”. David Chan de la Sequoia vorbește de un decalaj de 600 de miliarde între investiții și venituri din AI. Chamath Palihapitiya — investitor în Groq, licențiat de NVIDIA cu 20 de miliarde — pune întrebări incomode: corporațiile își vor expune secretele comerciale cloud-ului AI? Sau vor prefera să-și construiască propriile ferme de GPU-uri?
Încrederea: elementul pe care cloudurile nu-l pot oferi
Un tribunal din New York a stabilit recent că discuțiile cu chatbot-uri AI nu beneficiază de privilegiul avocat-client — pot fi citate în instanță. Oamenii vor AI loial, de încredere, care să nu le vândă datele. De aceea OpenClaw — proiect open-source care rulează local — a explodat: 289.000 de stele pe GitHub, mai mult decât Linux. Oamenii cumpără Mac Mini-uri în masă ca să-l ruleze acasă. Nu pentru că e mai puternic, ci pentru că e al lor. Se actualizează, își amintește preferințele, pare loial. Nu e un chatbot — e o entitate.
Apple, cel mai slab jucător AI din FAANG până acum, ar putea deveni cel mai mare câștigător. De ce? Pentru că hardware-ul lor e pregătit pentru self-hosting: RAM unificat, fără distincție între RAM și VRAM — limitare pe care toate GPU-urile Nvidia o au. Modelele chineze devin din ce în ce mai lean, forțate de sancțiunile pe chipuri high-end. Istoria se repetă: producția în masă duce la commoditizare, iar utilizatorii finali vor avea acasă computere care rulează AI puternic.
Iar atunci, cine va mai plăti chiriile uriașe către datacenter-urile pe care minerii Bitcoin le-au transformat în spații pentru hyperscaleri?
Capcana în care au căzut din nou
Minerii publici de Bitcoin, în goana după câștiguri fiat pe termen mediu, au căzut în aceeași capcană ca titanul industriei care a construit căile ferate. Aceeași capcană ca giganții dot-com care au tras fibră optică. Infrastructura care rulează viitorul nu capturează neapărat câștigurile. Cei care le preiau după faliment — da.
Întrebarea pe care nimeni nu o pune public: cine va consolida activele când balonul AI va plezni? Și de ce minerii Bitcoin — care aveau energie ieftină, pământ, infrastructură și o rețea monetară descentralizată de apărat — au ales să devină chiriași în propriul imperiu?
Poate pentru că rapoartele trimestriale contează mai mult decât viziunea pe termen lung. Sau poate pentru că presiunile vin din locuri pe care publicul nu le vede încă.