JPMorgan, acuzată de complicitate la schema Ponzi crypto de 328 milioane $

JPMorgan Chase — gigantul bancar ale cărui conexiuni cu elitele financiare globale nu mai surprind pe nimeni — este acuzată de investitori că a facilitat, prin neglijență sau mai mult decât atât, o schemă Ponzi crypto de 328 de milioane de dolari orchestrată de firma Goliath Ventures. Ceea ce ridică semne de întrebare nu este doar suma colosală, ci faptul că banca ar fi ignorat tranzacții suspecte timp de peste doi ani, în ciuda protocoalelor stricte Know Your Customer (KYC) pe care le invocă atunci când îi convine.

nvestitorii au depus marți o acțiune colectivă la Curtea Districtului de Nord al Californiei, acuzând JPMorgan că a permis lui Goliath să folosească infrastructura sa bancară pentru a colecta fonduri de la peste 2.000 de investitori. Paradoxul? Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan, este cunoscut pentru criticile sale virulente la adresa Bitcoin-ului și a crypto în general — și totuși banca sa ar fi servit drept conductă principală pentru o operațiune frauduloasă bazată tocmai pe criptomonede.

Dar cronologia devine și mai interesantă când citim plângerea penală federală separată împotriva CEO-ului Goliath, Christopher Delgado. Aceasta relevă că fondurile investitorilor nu au trecut doar prin JPMorgan, ci și prin Bank of America și direct în portofele Coinbase. Aproximativ 75 de milioane de dolari au ajuns în contul BOA, iar 62 de milioane direct în Coinbase — ceea ce sugerează o rețea mai complexă decât lasă să se înțeleagă acțiunea civilă.

Ce știa JPMorgan și când a știut?

Plângerea civilă afirmă că JPMorgan, „în virtutea protocoalelor sale Know Your Customer, știa de fapt că Goliath acționa ca operator de pool de investiții în criptomonede de tip ‘private equity’, fără a fi licențiată deloc pentru a vinde astfel de investiții.” Cu alte cuvinte: banca era conștientă de natura activității, dar a ales să privească în altă parte.

Între ianuarie 2023 și iunie 2025, aproximativ 253 de milioane de dolari au fost depuse în contul JPMorgan terminat în 0305, din care 123 de milioane au fost transferate ulterior către portofele Goliath de pe Coinbase. Delgado era co-semnatar pe contul Bank of America și semnatar unic pe portofelele Coinbase — un control total care ridică întrebări despre gradul de supraveghere bancară.

Cine plătește nota?

Procurorii din Districtul de Mijloc al Floridei l-au arestat pe Delgado pe 24 februarie 2026. Dacă va fi condamnat pentru toate acuzațiile, riscă până la 30 de ani de închisoare federală. Dar investitorii vor mai mult decât sânge — vor banii înapoi. Primul reclamant menționat, Robby Alan Steele, spune că a investit 650.000 de dolari, inclusiv fonduri de pensie.

Echipa de avocați de la Shaw Lewenz, Sonn Law Group și Schwartzbaum anunță că vor urma mai multe plângeri, pe măsură ce identifică alte entități „pe care le consideră complice.” Jordan Shaw, de la Shaw Lewenz, a declarat: „Suntem intenționați și preciși în privința celor pe care îi dăm în judecată, pentru a fi complementari cu administratorul judiciar și eforturile sale. Scopul nu este să duplicăm eforturile, ci să maximizăm recuperarea.”

Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale: câte alte bănci mari au servit drept infrastructură pentru scheme similare? Și de ce, în ciuda tuturor protocoalelor anti-spălare de bani, aceste fluxuri de sute de milioane trec neobservate ani la rând? Coincidență sau neglijență sistemică?

Contextul mai larg: cine beneficiază?

Această afacere vine într-un moment în care industria crypto se află sub presiune regulatorie intensă în SUA. JPMorgan, prin vocea lui Dimon, a fost unul dintre criticii cei mai vocali ai Bitcoin-ului — dar, se pare, nu suficient de vigilentă când era vorba de a procesa milioane provenite din scheme dubioase legate de crypto. Ironia nu scapă nimănui.

Mai mult, faptul că fondurile au circulat prin multiple instituții — JPMorgan, Bank of America, Coinbase — sugerează fie o lipsă de comunicare între giganții financiari, fie o toleranță implicită față de astfel de operațiuni atâta timp cât generează comisioane. Cine pierde? Investitorii de rând. Cine supraviețuiește? Băncile, care vor plăti eventual o amendă simbolică și vor continua business-as-usual.