China negociază cu Iranul trecerea prin Hormuz: cui profită?

În timp ce Casa Albă se zbate să țină sub control prețurile energiei care au explodat după ce petrolul american a depășit 80 de dolari barilul pentru prima dată din ianuarie 2025, Beijing a intrat în negocieri directe cu Teheranul pentru a-și asigura trecerea sigură prin Strâmtoarea Hormuz — punctul vital de tranzit al petrolului iranian. Coincidență sau nu, anunțul a venit exact când piețele occidentale au început să tremure. Reuters confirmă: China discută cu Iranul pentru ca navele cu crude și GNL qatarian să treacă în siguranță prin Hormuz, pe măsură ce războiul SUA-Israel împotriva Teheranului se intensifică.

eea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că această mișcare a Chinei ar putea anula imediat presupusa „blocadă” a Hormuz — blocadă pe care Iranul o neagă oficial, dar pe care a amenințat-o repetat. Cronologia ridică semne de întrebare: de ce acum? Și mai important: cine beneficiază de fapt?

Departamentul Trezoreriei SUA se așteaptă să anunțe joi măsuri de urgență pentru combaterea creșterii prețurilor energetice, inclusiv intervenții pe piața futures a petrolului, potrivit unui oficial senior de la Casa Albă. Bursa americană a reacționat imediat la știrea negocierilor China-Iran: acțiunile au sărit de la minimele zilei, iar prețul petrolului a scăzut brusc. Piețele „respiră ușurate” — dar pentru cât timp?

Operațiunea Epic Fury: victorii rapide sau mocirla prelungită?

Pentagonul cere deja ofițeri de informații suplimentari pentru cel puțin 100 de zile — ceea ce sugerează că războiul ar putea dura mult mai mult decât cele patru săptămâni promise inițial. Secretarul Apărării Hegseth a declarat că SUA „abia a început să lupte în Iran” și că Teheranul „greșește în calculele sale dacă crede că nu putem continua războiul”. CENTCOM susține că operațiunea „merge bine” și avansează „într-un ritm rapid”. Dar surse din Departamentul de Stat spun că „prea puțini oameni au fost informați despre planurile de război”, ceea ce a încetinit pregătirile pentru evacuare și alertele de călătorie pentru americanii din regiune.

Camera Reprezentanților a respins miercuri, cu 219 voturi la 212, o rezoluție care ar fi limitat capacitatea președintelui Trump de a duce război în Iran. Votul a fost în mare parte ceremonial și oricum ar fi fost blocat de un veto prezidențial, conform BBC. Senatul votase cu o zi înainte, 53-47, pentru a permite continuarea Operațiunii Epic Fury — semnalând lovituri și mai profunde în interiorul Iranului.

Rapoarte neconfirmate și negări oficiale

Poliția irakiană susține că un avion de vânătoare american s-ar fi prăbușit în provincia Basra, pilotul ejectându-se înainte de impact, potrivit declarațiilor raportate de Al Jazeera și media de stat iraniană. CENTCOM a negat raportul. De asemenea, surse timpurii indică atacuri iraniene asupra bazei americane Camp Victory din Bagdad, unde s-au auzit „explozii continue”.

Președintele Trump a declarat pentru Axios joi că trebuie să fie implicat personal în selectarea viitorului lider iranian — „exact cum am fost în Venezuela”. Trump a recunoscut că Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem asasinat Ali Khamenei, este succesorul cel mai probabil, dar a precizat că „acest rezultat este inacceptabil pentru mine”. A adăugat: „Fiul lui Khamenei este un ușuratic. Vreau pe cineva care să aducă armonie și pace Iranului.” Și mai îngrijorător: „Refuz să accept un lider iranian care ar continua politicile lui Khamenei, ceea ce ne-ar forța să revenim la război în cinci ani.”

Câte rachete mai are Iranul — și câte interceptoare mai are Pentagonul?

Iranul susține că a lansat a 19-a salvă de rachete și drone în cadrul „Operațiunii Promisiunea Adevărată 4″, vizând Tel Aviv-ul și activele americane din Orientul Mijlociu. Milioane de israelieni au fost trimiși în adăposturi peste noapte, după ce rachetele balistice iraniene au lovit în zone civile. Forțele Aeriene Israeliene au declarat că au distrus 300 de lansatoare de rachete balistice iraniene, dar Tel Aviv-ul a fost puternic lovit, multe proiectile trecând prin apărarea antiaeriană.

Iranienii susțin că au folosit doar stocurile vechi și că „abia au început să folosească rachetele moderne, de înaltă tehnologie și cele mai devastatoare”. Reuters și alții întreabă: cât de adânc este arsenalul de rachete și drone al Iranului? Atacurile cu drone iraniene ar putea perturba Strâmtoarea Hormuz luni de zile, dar cât timp ar putea Republica Islamică să-și susțină barajul de rachete este mai puțin clar, potrivit surselor de informații și analiștilor militari.

Războiul se extinde: Azerbaidjan, Liban, chiar Turcia?

Pentru prima dată, conflictul a ajuns în Azerbaidjan. Atacurile cu drone iraniene au rănit două persoane și au avariat terminalul unui aeroport de lângă granița Iran-Azerbaidjan. Dronele au lovit enclava Nakhchivan, care se află între Armenia și Iran, iar o altă dronă ar fi căzut lângă o școală din Shakarabad. Ministerul de Externe azer a condamnat ferm „aceste atacuri cu drone lansate de pe teritoriul Republicii Islamice Iran”.

Azerbaidjanul „mic, dar guraș” — președintele țării ar fi anunțat că armata sa plănuiește un asalt împotriva regimului din Iran, ca răspuns direct la atacurile cu drone iraniene. Trump susține kurzii care lansează o ofensivă în Iran, declarând pentru Reuters: „Cred că este minunat dacă vor să facă asta.”

În Liban, Israel și Hezbollah sunt într-un război terestru de aproximativ 24 de ore, cu rapoarte despre trimiterea de tancuri IDF. De când luptele au fost reluate la începutul săptămânii, cel puțin 77 de persoane au fost ucise și 527 rănite, conform ministerului sănătății libanez.

NATO interceptează rachetă spre Turcia — prag periculos

Apărarea antiaeriană turcă a interceptat ceea ce Ankara a spus că era o rachetă lansată din Iran miercuri — Teheranul neagă. Interceptarea marchează prima dată — și extrem de periculoasă — când forțele NATO au doborât o rachetă iraniană care se îndrepta spre un stat membru în timpul conflictului. Uniunea Europeană trimite active navale în Cipru, Italia trimite echipamente „defensive” în urma atacurilor cu drone de fabricație iraniană asupra bazei britanice.

Avioanele de luptă qatariene au interceptat bombardiere iraniene care au ajuns la câteva minute de a lovi al-Udeid, cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu, conform CNN.

Bilanțul uman și comunicațional

Cel puțin 1.230 de iranieni au fost uciși de sâmbătă în ceea ce este descris din ce în ce mai mult ca o operațiune de schimbare a regimului, pe măsură ce războiul se extinde în Liban, țintele din Golf sunt bombardate, iar chiar Azerbaidjanul vede prima lovitură cu dronă iraniană — închide spațiul aerian. Iranul spune că peste 3.600 de situri civile au fost avariate. De asemenea, mai multe rachete asupra Dubai-ului. Cel puțin șase militari americani au fost uciși, dar Pentagonul nu a publicat noi actualizări privind victimele.

Iranul rămâne sub o pană severă de comunicații, cu conectivitatea la Internet în întreaga țară la aproximativ 1% din nivelurile normale de peste 120 de ore, conform NetBlocks. Autoritățile iraniene trimit mesaje cetățenilor avertizându-i că este mai bine să nu protesteze în acest moment de urgență când țara este sub atac.

Cine plătește factura — și cine profită?

Armata americană cheltuiește, potrivit unor estimări, sute de milioane de dolari pe zi. Prețurile benzinei cresc. Piața bursieră a tremurat. Aproximativ 23.000 de cetățeni străini rămân blocați în țările din Orientul Mijlociu, pe măsură ce zborurile comerciale sunt perturbate. ONU spune că 20.000 de marinari și 15.000 de pasageri sunt blocați în Golf, în timp ce Departamentul de Stat și alții inițiază planuri de evacuare.

Franța a permis aeronavelor americane non-combatante să folosească o bază aeriană de pe teritoriul francez, cu „garanția completă” că avioanele „nu participă în niciun fel la operațiunile SUA în Iran” și sunt folosite doar pentru a apăra partenerii regionali. Italia a anunțat că va trimite sprijin de apărare antiaeriană țărilor din Golf lovite de atacurile de represalii iraniene, conform prim-ministrului Giorgia Meloni.

Ce nu se spune: cine beneficiază de fapt?

Ironia este greu de ratat: în timp ce SUA bombardează Iranul pentru „a aduce libertate poporului iranian”, China negociază în liniște accesul la petrolul iranian — fără să tragă un glonț. Beijing devine arbitrul de facto al Strâmtorii Hormuz, în timp ce Washingtonul cheltuiește miliarde pe zi pentru a menține „ordinea”. Coincidență sau strategie?

Uniunea Europeană cheamă la diplomație. Șeful politicii externe UE, Kaja Kallas, a îndemnat la diplomație pentru a preveni escaladarea ulterioară. „Trebuie să existe spațiu pentru diplomație aici pentru a ieși cu adevărat din acest ciclu de escaladare”, a spus ea, adăugând că „este clar că războaiele se termină cu adevărat prin diplomație.” Kallas a spus că guvernele din Golf sunt din ce în ce mai „îngrijorate de războiul civil din Iran” și de consecințele care s-ar putea răspândi în întreaga regiune. „Nimeni nu poate spune cum va merge cu adevărat, dar riscurile sunt clar acolo”, a spus ea.

Între timp, viceministrul de externe iranian a declarat că Iranul este gata să renunțe la programul său nuclear cu condiția ca SUA să prezinte o ofertă alternativă recompensatoare, raportează Sky News Arabia. Adaugă că niciun mesaj nu a fost trimis SUA pentru a pune capăt conflictului. Focalizat pe eforturile de autoapărare.

Casa Albă a publicat obiectivele pentru Operațiunea Epic Fury. Schimbarea de regim nu mai este (încă) un obiectiv specific — poate pe realizarea că ar necesita trupe majore pe teren. Dar Trump a spus Axios că trebuie să fie implicat personal în selectarea viitorului lider iranian. Deci… schimbare de regim sau nu?