Centrală în Maryland: de ce giganții tech nu vor noul lor generator
Ceea ce oficial apare ca o tranzacție energetică obișnuită — vânzarea unei centrale electrice de 216 MW din Maryland către dezvoltatorul de centre de date TeraWulf — ascunde de fapt o bătălie mai amplă pentru controlul infrastructurii energetice americane, în contextul în care gigantii tech promit public să-și asigure propriile surse de energie, dar sistemul protestează când cineva încearcă exact asta.
onitorul pieței PJM Interconnection a cermiercuri Comisiei Federale de Reglementare a Energiei (FERC) să respingă aplicația prin care GenOn vinde centrala Morgantown către TeraWulf, invocând îngrijorări că dezvoltatorul ar putea retrage resursa din piața PJM. Coincidență sau nu, protestul vine exact când administrația Trump presează companiile tech să-și finanțeze propriile infrastructuri energetice — dar nu oricum, ci conform unor „principii” care par să favorizeze anumite modele de business în detrimentul altora.
Monitoring Analytics, monitorul oficial al pieței, susține în documentația depusă la FERC că retragerea celor patru unități generatoare Morgantown din piața PJM ar contraveni „principiilor” emise de Consiliul Național pentru Dominație Energetică și de guvernatorii statelor membre PJM, care cer ca noile centre de date să aducă generație nouă, nu să consume din cea existentă.
Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: cronologia ridică semne de întrebare. Miercuri, aceeași zi cu protestul monitorului pieței, președintele Donald Trump a emis un „angajament pentru protecția consumatorilor” — semnat de Amazon, Google, Meta, Microsoft, OpenAI, Oracle și xAI — prin care companiile se angajează să achiziționeze generație nouă pentru nevoile centrelor lor de date. „Acolo unde este posibil, aceste companii vor adăuga și capacitate suplimentară care servește publicul larg prin creșterea ofertei”, precizează angajamentul.
Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: de ce exact TeraWulf — care promite să fie generator net pentru Maryland — devine ținta protestelor, în timp ce giganții tech care semnează angajamente vagi primesc laude? Cine beneficiază de fapt de menținerea status quo-ului în piața energetică?
Paul Prager, președinte și CEO al TeraWulf, a declarat în cadrul unei conferințe cu investitorii pe 26 februarie că compania intenționează să construiască proiectul în două faze, fiecare cu aproximativ 500 MW de generație pe gaz, 250 MW de stocare în baterii și 500 MW de sarcină pentru centre de date. „Amplasamentul este proiectat să funcționeze ca generator net pentru stat”, a subliniat Prager. „Nu consumăm doar capacitate. O adăugăm în piețe congestionate.”
Nazar Khan, director de tehnologie al TeraWulf, a precizat că stocarea în baterii planificată la amplasamentul Morgantown va fi utilizată pentru reducerea vârfurilor de consum, în beneficiul rețelei PJM. Potențial, prima fază a proiectului ar putea deveni operațională la sfârșitul anului 2028.
Centrala Morgantown include patru unități generatoare care totalizează aproximativ 1.260 MW, închise în 2022 — resurse care, teoretic, ar putea fi reactivate sau modernizate. Monitoring Analytics susține că centrala se află într-o zonă constrânsă din PJM care necesită atât păstrarea generației existente, cât și construirea de generație nouă.
Monitorul pieței solicită FERC să respingă tranzacția propusă și să ceară GenOn să redepună aplicația, clarificând că unitățile Morgantown vor continua să aprovizioneze piața PJM. „TeraWulf ar trebui să se angajeze să nu retragă unitățile Morgantown din piața PJM pentru a deservi sarcina centrelor de date”, a declarat Monitoring Analytics.
Contextul financiar ridică și el întrebări: TeraWulf a înregistrat o pierdere de 661,4 milioane dolari în 2025, în creștere față de o pierdere de 72,4 milioane dolari cu un an înainte, în timp ce veniturile au crescut la 168,5 milioane dolari de la 140,1 milioane dolari în aceeași perioadă, conform raportului anual depus la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC). Din 2022, TeraWulf și-a finanțat în principal operațiunile prin vânzarea de bitcoin și prin emisiuni de datorii și acțiuni — un model de finanțare care, surse neoficiale sugerează, ar putea explica reticența sistemului față de un jucător perceput ca „outsider”.
Pe lângă proiectul Morgantown, TeraWulf deține proiecte de centre de date în Kentucky, New York și Texas, conform unei prezentări pentru investitori din 26 februarie.
Alte părți care protestează împotriva tranzacției la FERC includ Public Citizen și rezidenți din zonă. Public Citizen solicită ca FERC să ceară TeraWulf să descrie planurile pentru amplasamentul Morgantown, inclusiv modul în care intenționează să remedieze poluarea legată de cărbune de acolo — o preocupare legitimă, dar care apare convenabil exact când un jucător independent încearcă să intre pe piață.
Conexiunile interesante: în timp ce TeraWulf — o companie cu pierderi semnificative dar cu planuri concrete de adăugare de capacitate — se confruntă cu opoziție instituțională, giganții tech care semnează angajamente vagi primesc sprijin prezidențial. Cine stabilește de fapt regulile jocului în piața energetică americană? Și mai important: cui folosește menținerea actualului model de funcționare al pieței PJM?