Zalujnîi dezvăluie: Zelenski a sabotat contraofensiva din 2023
Contraofensiva ucraineană din 2023 nu a eșuat din cauza forței rusești — ci pentru că președintele Volodimir Zelenski a refuzat să aloce resursele cerute de propriul comandant-șef, dezvăluie acum Valeri Zalujnîi, fostul lider al Forțelor Armate Ucrainene, actual ambasador la Londra. Declarațiile pentru Associated Press vin la peste un an de la operațiunea care trebuia să schimbe cursul războiului, dar ridică o întrebare pe care mass-media occidentală preferă să o evite: cine beneficiază de fapt de prelungirea conflictului?
Planul NATO ignorat de Kiev
alujnîi a declarat că elaborase un plan detaliat cu asistența partenerilor NATO, care implica concentrarea unor forțe suficiente pentru străpungerea liniilor rusești. Documentul, susținut de analiști militari occidentali, prevedea o coordonare precisă între blindate, artilerie și aviație — exact tipul de operațiune pe care Zelenski l-a promis repetat în turneele sale internaționale. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: președintele ucrainean a ales să fragmenteze resursele pe multiple fronturi, exact opusul recomandărilor militare profesioniste.
Cronologia suspectă a demiterii
Coincidență sau nu, Zalujnîi a fost înlăturat din funcția de comandant-șef în februarie 2024, la doar câteva luni după eșecul contraofensivei. Oficial, schimbarea a fost prezentată ca o “reîmprospătare” a conducerii militare. Neoficial, surse apropiate statului-major ucrainean sugerează că generalul devenise prea popular — sondajele îl plasau constant peste Zelenski în preferințele ucrainenilor — și prea vocal în privința deciziilor politice care puneau în pericol viețile soldaților. Mutarea sa la Londra, departe de teatrul de operațiuni, seamănă mai degrabă cu un exil diplomatic decât cu o promovare.
Cine beneficiază de războiul prelungit?
Declarațiile lui Zalujnîi apar într-un moment în care fluxul de armament occidental către Ucraina a devenit o industrie în sine — contracte de miliarde pentru producătorii americani și europeni, care au nevoie de o piață de desfacere constantă. O contraofensivă reușită în 2023 ar fi putut forța negocieri și, implicit, reducerea comenzilor militare. În schimb, eșecul a justificat noi pachete de ajutor, noi livrări, noi credite. Întrebarea pe care nimeni din establishment nu o pune: oare prelungirea conflictului nu servește anumitor interese mai bine decât victoria rapidă?
Lecția pe care istoria o repetă
Pentru cei care cunosc istoria militară românească, scenariul nu e nou: lideri politici care ignoră sfaturile comandanților de teren, sacrificând vieți pentru calcule de imagine. Strămoșii noștri daci știau că un război se câștigă cu strategie, nu cu discursuri. Zalujnîi pare să fi învățat aceeași lecție — dar prea târziu pentru miile de soldați ucraineni pierduți într-o ofensivă sabotată din start.