Sondajele care pregătesc invazia: cum CIA fabrică revoluția în Iran
În timp ce Washington vorbește despre „aspirațiile democratice ale poporului iranian”, un fost ofițer CIA dezvăluie mecanismul prin care serviciile americane fabrică consimțământul public pentru o nouă intervenție militară — folosind sondaje de opinie finanțate direct de Departamentul de Stat și prezentate drept „cercetare academică independentă”.
arry Johnson, analist CIA cu experiență în operațiuni speciale, identifică ceea ce numește o campanie clasică de Operational Preparation of the Environment (OPE) — pregătirea terenului informațional înainte de acțiuni militare. Tehnica nu e nouă: se folosește de decenii pentru a convinge publicul occidental că „populațiile locale așteaptă eliberarea”. Irakul, Libia, Siria — scenariul se repetă cu acuratețe chirurgicală.
Actorul principal în această operațiune? GAMAAN (Group for Analyzing and Measuring Attitudes in Iran), o fundație „non-profit” înregistrată în Olanda, care publică consistent sondaje arătând că 70-81% dintre iranieni vor răsturnarea Republicii Islamice. Cifrele sunt citate ritual de mass-media occidentală ca dovadă a iminenței unei revoluții pro-americane.
Conexiunile care nu apar în comunicatele de presă
Ceea ce nu se menționează în articolele care citează GAMAAN: fundația colaborează direct cu Psiphon VPN, o companie canadiană care a primit 18,54 milioane dolari în 2024 și 5,87 milioane în 2025 de la Open Technology Fund — organism finanțat integral de guvernul SUA prin Agenția pentru Mass-Media Globală (USAGM). Psiphon distribuie sondajele GAMAAN utilizatorilor iranieni de VPN — o metodologie care ridică semne de întrebare evidente despre reprezentativitatea eșantionului.
Mai mult, GAMAAN a colaborat cu Tony Blair Institute (finanțat de USAID) și a primit fonduri de la Abdorrahman Boroumand Center, susținut la rândul său de National Endowment for Democracy (NED) — organizația care a orchestrat revoluții colorate de la Kiev la Caracas. Fondatorul GAMAAN, dr. Ammar Maleki, nu ascunde agenda: profilul său universitar de la Tilburg declară explicit că este „activist pro-democrație și analist politic al Iranului” care încearcă „să influențeze dezbaterile politice privind democratizarea Iranului”.
Coincidență sau design? O fundație „academică independentă”, finanțată de aparatul de război informațional american, condusă de un activist declarat anti-regim, care produce exact datele necesare pentru a justifica o intervenție militară.
Sondajele pe care mass-media le ignoră
Există o alternativă care spune o poveste radical diferită. Center for International and Security Studies at Maryland folosește metode telefonice tradiționale și ajunge la concluzii care contrazic narativa GAMAAN: 75% dintre iranieni se așteaptă ca sistemul politic actual să rămână neschimbat în următorii zece ani, iar doar 17% susțin înlocuirea Republicii Islamice.
În 2024, președintele Pezeshkian avea o rată de favorabilitate de 66%, iar 70% dintre iranieni exprimau încredere că va fi un lider onest. Două treimi dintre respondenți consideră că protestele din ultimii zece ani au vizat îmbunătățirea condițiilor de viață, nu schimbarea regimului — doar o cincime le atribuie obiective revoluționare.
Ce s-a schimbat după atacul israelian din 13 iunie 2025? Exact ce s-a întâmplat în America după 11 septembrie: unitate națională crescută. Johnson, citând conversații cu analiști iranieni, confirmă că tentativa de revoluție colorată din 28 decembrie 2025 — lansată cu sprijin american și israelian — a consolidat paradoxal sprijinul pentru regim. Generațiile tinere, care nu cunoscuseră războiul Iran-Irak susținut de Washington, au descoperit brusc ce înseamnă să fii țintă a imperiului.
Acordul de securitate care schimbă ecuația
În ianuarie 2026, Iran a semnat un Acord Trilateral de Securitate cu Rusia și China — un detaliu trecut cu vederea de presa occidentală, dar care transformă complet contextul strategic. Moscova și Beijing furnizează acum resurse și sprijin pentru stabilizarea guvernului iranian și îmbunătățirea condițiilor economice. Amenințările lui Trump cu atacuri militare nu mai operează într-un vid geopolitic — ele riscă să declanșeze o confruntare directă cu cele două puteri care au declarat Iran partener strategic.
Johnson concluzionează: „Credința din Occident că Iranul este mai vulnerabil acum decât oricând în ultimii 46 de ani este creația unei campanii de propagandă finanțate de SUA, care s-a bazat pe un sondor ideologic părtinitor pentru a produce rezultate folosite să convingă americanii că Iranul tânjește să respire liber… Tot ce trebuie să facem este să eliminăm conducerea Iranului.”
Scenariul e familiar până la detaliu: sondaje fabricate, „experți independenți” plătiți de Pentagon, mass-media care amplifică narativa intervenției umanitare. Ceea ce diferă de Irak sau Libia: de data aceasta, ținta are alianțe nucleare. Iar consecințele unei greșeli de calcul bazate pe date false nu vor fi regionale — vor fi globale.
Întrebarea pe care nimeni din Washington nu pare să și-o pună: ce se întâmplă când propaganda ta proprie devine atât de convingătoare încât ajungi să crezi în ea — și să iei decizii militare bazate pe ficțiune?