
Teoria fraudei electorale care tulbură Washingtonul

n comentator american susține că rezultatul recentelor alegeri parțiale (midterms) din Statele Unite ascunde o manipulare de proporții istorice. Dar cât din acest scenariu este fapt verificat și cât este speculație?
Potrivit textului publicat de James Howard Kunstler pe platforma sa și preluat de ZeroHedge, diferența de voturi dintre cele două mari partide americane ar fi fost una „suspect de uniformă” în regiuni cu profiluri demografice complet diferite, de la statele sudice la cele nordice.
Ce spune versiunea oficială
Oficial, alegerile parțiale din Statele Unite s-au desfășurat conform procedurilor statale obișnuite, fiecare dintre cele cincizeci de state având propriul sistem de înregistrare, votare și numărare a voturilor. Sistemul american e, prin construcție, descentralizat și complex, iar diferențele de la un stat la altul sunt considerate normale de autoritățile electorale locale.
Executive Order 13848, invocat în articol, este un document real al administrației americane care prevede ca serviciile de informații să raporteze președintelui, în termen de 45 de zile de la alegeri, dacă au existat interferențe străine în procesul de vot.
Piesa care nu se leagă
Autorul articolului pune degetul pe o cifră: potrivit lui, Partidul Republican ar fi pierdut aproximativ cinci milioane de voturi față de precedentele alegeri parțiale, în timp ce Partidul Democrat ar fi câștigat circa cincisprezece milioane. O asemenea diferență, scrie el, „are un iz suspect”.
Tot el leagă această creștere de un alt subiect controversat din dezbaterea americană: prezența unor imigranți fără statut legal, cărora li s-ar fi eliberat, în opinia sa, documente care ar fi putut fi folosite pentru a se prezenta drept cetățeni americani la vot. Este important de precizat că aceasta rămâne o afirmație a autorului, nesusținută în articol prin date verificabile sau surse instituționale citate.
Ce cred susținătorii teoriei
Potrivit lui Kunstler, un avocat specializat în litigii electorale ar fi coordonat, împreună cu organizații neguvernamentale, o strategie de mobilizare a unor alegători noi, unii dintre ei, susține autorul, needucați, decedați pe liste electorale vechi sau mutați în alte state. Autorul ridică, de asemenea, întrebarea dacă nu cumva inteligența artificială ar fi fost folosită pentru a genera liste de alegători din registre vechi sau pentru a influența algoritmii mașinilor de numărat voturile.
„Este genul de lucruri mai mari decât ceea ce sugerează titlurile de presă”, se arată într-un citat reprodus în articol, atribuit unui alt comentator, Tom Luongo.
Ce răspund scepticii
Textul original nu citează nicio sursă oficială, anchetă finalizată sau raport independent care să confirme fraudă electorală la scară națională. Afirmațiile despre folosirea inteligenței artificiale pentru a „inventa” alegători sau despre manipularea mașinilor de vot rămân, în acest stadiu, ipoteze formulate de autor, fără probe prezentate în text. Legislația americană citată — prevederi din Codul Penal federal și din legea drepturilor de vot — există real, dar aplicarea ei presupune anchete, probe și decizii judecătorești, nu simple suspiciuni.
Ce rămâne neexplicat
Rămâne deschisă întrebarea dacă vreo anchetă oficială americană va confirma sau infirma interferențe străine sau fraude interne în aceste alegeri parțiale, așa cum prevede ordinul executiv citat în articol. Autorul sugerează că noul Congres ar putea refuza să recunoască rezultatele contestate în unele state, un scenariu pe care îl numește „o rețetă pentru criză”. Până la publicarea unor concluzii oficiale verificabile, teoria rămâne teorie, susținută de un comentator, nu de o instituție de anchetă.
Cititorul e invitat să judece singur cât din acest tablou ține de fapte verificabile și cât de interpretarea unui autor cunoscut pentru poziții critice față de sistemul electoral american.