
Memoriul intern care arată ce a făcut IRS-ul american cu banii Antifa

n document intern al Fiscului american, analizat de ziarul New York Times, ridică o întrebare incomodă: cât de departe poate merge o agenție de colectare a taxelor în vânătoarea după banii din spatele protestelor politice? Potrivit memoriului, care acoperă perioada martie-iulie, Serviciul de Investigații Criminale al IRS a deschis cel puțin patru anchete penale legate de rețele de stânga pe care administrația Trump le acuză că ar finanța violență politică.
Povestea nu a pornit de la fisc, ci de la o tragedie: asasinarea lui Charlie Kirk, pe 10 septembrie 2025. Douăsprezece zile mai târziu, președintele Trump a desemnat Antifa drept „organizație teroristă internă”, numind-o o „întreprindere militaristă și anarhistă” care își ascunde sursele de finanțare, și a cerut anchetarea celor care „finanțează astfel de operațiuni”.
Ce spune versiunea oficială
Trei zile mai târziu a fost emis memorandumul de securitate națională NSPM-7, care a plasat sub lupă mișcarea auto-numită „antifascistă” și a cerut șefului IRS să se asigure că nicio entitate scutită de taxe nu finanțează, direct sau indirect, terorism intern. Printre semnele de alarmă enumerate în document figurează, potrivit memoriului citat de NYT, și „extremismul pe teme de migrație, rasă și gen”.
Conform memoriului, aproximativ doisprezece oficiali IRS au fost detașați într-un grup de lucru condus de FBI. Agenții fiscali au verificat, inclusiv prin date Venmo obținute pe bază de citație, tranzacțiile persoanelor arestate la protestele din jurul centrului de detenție pentru imigranți Delaney Hall, din Newark, New Jersey, precum și ale firmelor suspectate că ar fi finanțat acele proteste. La un moment dat, potrivit documentului, au fost folosite baze de date de recunoaștere facială și de analiză a tatuajelor pentru identificarea participanților.
Piesa care nu se leagă
Aici apare prima fisură în narațiunea oficială: chiar avocații IRS au ridicat semne de întrebare. Grupul de lucru a discutat despre un proces de audit accelerat care ar fi retras automat statutul de scutire fiscală organizațiilor ai căror lideri fuseseră puși sub acuzare. Juriștii agenției au avertizat asupra rigorii legale a unei asemenea măsuri, iar IRS nu a implementat-o — un detaliu care arată că între intenția politică și limitele legale există, cel puțin deocamdată, o distanță pe care nici fiscul american nu a vrut să o treacă.
Un purtător de cuvânt al IRS a confirmat colaborarea cu parteneri federali, printre care FBI, declarând că scopul este „investigarea persoanelor și entităților care ar putea finanța terorismul intern sau violența politică”. Memoriul nu numește țintele anchetelor și nu precizează în ce stadiu se află acestea.
Ce cred susținătorii teoriei și ce răspund criticii
Administrația susține de peste un an că urmărește firul banilor din spatele Antifa. În februarie, directorul FBI, Kash Patel, a declarat că biroul a descoperit sursele de finanțare ale mișcării, iar agenții verifică dacă fondurile trec prin organizații americane scutite de taxe. La scurt timp după uciderea lui Kirk, un oficial din Departamentul de Justiție a dispus procurorilor federali să pregătească planuri de anchetă privind fundația Open Society, a lui George Soros — fundație care a respins public acuzația, afirmând că nu finanțează terorism. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a promis la rândul său o acțiune fermă împotriva „banilor întunecați” care ar sta în spatele protestelor, iar Departamentul de Stat a adăugat, în noiembrie 2025, patru grupuri europene autointitulate antifasciste pe lista organizațiilor teroriste.
Niciuna dintre aceste acuzații nu a fost, până acum, confirmată printr-o condamnare publică; rămân, în stadiul actual, afirmații ale administrației și ale oficialilor citați, nu verdicte judecătorești.
Ce rămâne neexplicat
Chiar în interiorul grupului de lucru, lucrurile nu par deloc limpezi. Autorii memoriului s-au plâns de o „rotație continuă” în conducerea FBI și de o „cultură a lipsei de partajare a informațiilor”. Unii agenți IRS ar fi ignorat solicitările grupului de lucru sau nu ar fi anunțat că lucrau deja la un caz similar, iar unele posibile infracțiuni financiare nu au fost urmărite „pentru că nu exista o amenințare specifică îndreptată împotriva unei entități guvernamentale, a proprietății sale sau a unui angajat guvernamental” — o formulare care lasă loc de întrebare: câte alte cazuri au rămas, pur și simplu, neexplorate din motive birocratice, nu de fond?
Un raport al inspectoratului general al Trezoreriei arată că unitatea de investigații criminale a IRS, formată din circa 3.000 de agenți, a alocat peste 353.000 de ore sprijinirii operațiunilor ICE și combaterii valurilor de infracționalitate din Washington și Memphis, între mai 2025 și martie 2026 — echivalentul a aproximativ 40 de milioane de dolari în muncă și deplasări, sau cam 313 anchete fiscale neefectuate din lipsă de resurse.
Soluția propusă de autorii memoriului este un mandat mai larg: investigarea „folosirii abuzive a organizațiilor 501(c)(3) și/sau a persoanelor cu legături cu terorismul”. Rămâne de văzut unde se oprește această linie — și cine decide, de fapt, ce înseamnă „legătură cu terorismul” atunci când e vorba despre finanțarea unei mișcări politice.