Franța: 575.000 oameni la greva generală, Lecornu cheamă sindicatele
este 575.000 de persoane au participat joi, 5 noiembrie, la protestele naționale din Franța, potrivit numărătorii Ministerului de Interne, un bilanț superior celui înregistrat pe 17 octombrie (550.000). Principalul sindicat francez, CGT, a revendicat o cifră mult mai mare, de aproape 1,6 milioane de participanți, potrivit publicației France 24. În urma mobilizării, premierul interimar Sébastien Lecornu a convocat pentru luni, la Matignon, sindicatele și patronatele pentru discuții despre salarii și costul vieții.
Cine a organizat greva și de ce
Greva a fost chemată de confederațiile CFDT, CGT, FO, UNSA și FSU, nemulțumite de evoluția salariilor, a pensiilor și de proiectul bugetului pentru 2027. Potrivit site-ului Sortiraparis, practic toate federațiile sindicale au anunțat participare, inclusiv CFTC. Protestele au urmat unei întâlniri din 21 octombrie cu premierul, de la care liderii sindicali au plecat, potrivit Euronews, „unanim dezamăgiți”.
Secretara generală a CGT, Sophie Binet, a declarat că Lecornu „nu a anunțat nicio măsură” și „nu a arătat nicio luare în considerare a cererilor noastre”, afirmând că vrea ca mobilizarea stradală să se transforme în grevă generalizată. În schimb, reprezentantul CFTC, Cyril Chabanier, s-a arătat mai optimist, spunând că guvernul „a deschis ușa” discuțiilor privind salariul minim.
Incidente violente în mai multe orașe
Ministerul de Interne a raportat 448 de arestări, comparativ cu 1.314 după protestele din 24 octombrie, notează franceinfo. Potrivit relatărilor citate de sursă, poliția a folosit gaze lacrimogene la finalul marșurilor din Lyon și Bordeaux, iar la Lyon a intervenit și cu tunuri de apă, în timp ce în stradă au fost aprinse focuri. În Rennes, polițiștii ar fi fost loviți cu bile de petanque, iar la Pau și Orléans cu diverse proiectile. La Toulouse, artificii lansate spre o școală ar fi provocat un incendiu care a afectat biroul de servicii pentru elevi. În estul Parisului, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a împiedica elevii să ajungă la un liceu, după ce în zori fuseseră oprite tentative de ridicare a unor baricade din pubele.
Protestele de joi vin după săptămâni de tensiuni. Ministerul de Interne a numărat aproximativ 550.000 de participanți pe 17 octombrie și 410.000 pe 24 octombrie, potrivit Rio Times, sindicatele susținând cifre mai mari. Manifestația din 24 octombrie s-a soldat, potrivit aceleiași surse, cu 1.314 arestări și 53 de polițiști și jandarmi răniți. Ca urmare, Parisul a impus o interdicție de circulație nocturnă, între orele 23:00 și 6:00, în zona Place de la République și Les Halles, iar Lyon și-a reînnoit propria restricție similară.
Potrivit Euronews, ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a declarat că la nivel național au fost reținute 2.500 de persoane, dintre care 917 trimise în judecată în procedură rapidă, guvernul atribuind o parte semnificativă a violențelor „extremei stângi”. Președintele Emmanuel Macron, aflat în Qatar, a cerut „fermitate” față de cei responsabili.
Transport și educație, cele mai afectate sectoare
Transportul feroviar a fost cel mai expus grevei, cele patru sindicate reprezentative din cadrul SNCF chemând la mobilizare. Potrivit estimărilor citate de sursă, aproximativ un tren TGV din zece a fost anulat, iar serviciile Intercités, TER, RER și Transilien au fost perturbate, pe linia RER D circulând doar un tren din trei. Secretarul SUD-Rail, Fabien Villedieu, a numit-o „o grevă amplă pentru salarii, locuri de muncă și condiții de lucru”. Metroul, autobuzele și tramvaiele din Paris au funcționat, potrivit estimărilor, aproape normal, deși preavizul de grevă deschis al CGT-RATP a permis angajaților să se retragă individual. Sindicatele personalului de handling aeroportuar au chemat și ele la grevă, dar autoritatea civilă de aviație nu a cerut companiilor anularea zborurilor de pe Roissy sau Orly. Turnul Eiffel a rămas închis pe durata zilei.
În educație, Ministerul a estimat că 17,54% dintre învățătorii din învățământul public primar au participat la grevă, în timp ce sindicatul FSU-SNUipp a susținut că aproape 80 de școli din Paris au fost închise, iar în unele zone din Seine-Saint-Denis procentul profesorilor absenți ar fi ajuns la 75%. Guvernul a vorbit despre 81 de licee afectate, față de cifra de 1.000 vehiculată de sindicatele elevilor, iar o treime dintre instituțiile de învățământ superior ar fi fost implicate, potrivit publicației The Guardian.
Negocieri și un buget blocat în Parlament
Ministrul Muncii, Jean-Pierre Farandou, a declarat la postul TF1 că „guvernul vrea să acționeze rapid în privința salariului minim (Smic)”, menționând o majorare pe care a descris-o drept „cu caracter excepțional”. Potrivit Echos Plus, executivul ar lua în calcul o creștere de 0,6%, în timp ce CFDT cere un plus net de 100 de euro pe lună.
Bugetul pentru 2027, motivul declarat al grevei, a întâmpinat deja un obstacol major: miercuri, cu o zi înainte de protest, Adunarea Națională a respins în unanimitate partea de venituri a proiectului de lege, ceea ce, potrivit publicației LCP, blochează întregul proiect în camera inferioară și trimite textul inițial al guvernului către Senat.
Rămâne deschisă întrebarea dacă ziua de joi va marca începutul unei mobilizări prelungite. Sophie Binet, care îndemnase lucrătorii să extindă greva dincolo de o singură zi, a descris momentul, potrivit The Guardian, drept „foarte grav, cu o derivă autoritară foarte periculoasă din partea guvernului”. Cele opt sindicate din coaliție au declarat că „singurul lucru care va opri mobilizarea este un răspuns la cerințele noastre” și urmau să se reîntâlnească luni, după discuțiile de la Matignon, pentru a decide pașii următori.
Coordonarea Vestelor Galbene, care a numit ziua de joi „Noiembrie Popular”, a cerut continuarea și extinderea mișcării prin blocaje și acțiuni locale. Pentru sâmbătă, poliția pariziană a autorizat un marș sindical pe traseul de joi, dar a interzis mitingul „Actul IV” al Vestelor Galbene din Place de la Concorde. Mișcarea a anunțat că va ieși oricum în stradă, participarea la o manifestație interzisă fiind sancționată cu o amendă de 135 de euro.