Decretul din 1920: cum a legalizat Rusia sovietică avortul
adevaruri

Decretul din 1920: cum a legalizat Rusia sovietică avortul

P
⏱ 3 min de citit

e 18 noiembrie, calendarul istoriei aduce aminte de o dată pe care puțini o mai leagă de ziua de azi: acum 106 ani, Rusia sovietică devenea, potrivit istoricilor, primul stat din lume care legaliza avortul la cerere. Un decret emis de autoritățile bolșevice permitea întreruperea sarcinii în spitale de stat, rupând brusc cu secole de interdicție legală și religioasă.

Versiunea oficială, susținută de documentele epocii, spune că decretul din 1920 a fost prezentat drept o măsură „sanitară”: scopul declarat era să scoată avorturile din clandestinitate, unde femeile mureau în condiții improprii, și să le aducă sub control medical. Pentru regimul de la Moscova, gestul era și un semnal ideologic — ruptura de vechea ordine țaristă și bisericească.

Ce spune istoria documentată

Istoricii sunt de acord asupra faptului în sine: decretul a existat, a fost unul dintre primele de acest fel la nivel mondial și a precedat cu decenii legislații similare din alte state europene. De aici încolo, însă, lucrurile devin mai greu de verificat.

Piesa care nu se leagă

Cifra vehiculată de un miliard de avorturi la nivel mondial de atunci și până azi circulă în mediul online fără o sursă instituțională clară, fără o metodologie publică și fără organizația care ar fi calculat-o. Nu există, cel puțin nu într-o formă verificabilă public, un studiu demografic global care să fi însumat toate avorturile din toate țările, din 1920 încoace, într-o singură cifră rotundă. Rămâne o estimare circulată, nu un fapt stabilit științific.

Teoria legăturii cu vaccinurile anti-Covid

O parte a celor care comentează acest subiect merg mai departe și leagă avorturile de campania de vaccinare anti-Covid, susținând că fetușii avortați ar fi fost folosiți drept „cobai” în cercetarea vaccinurilor. Este o afirmație care circulă în spațiul public, dar care nu corespunde consensului științific și medical: autoritățile sanitare și producătorii de vaccinuri resping categoric ideea unor experimente de acest tip, iar o asemenea acuzație, atât timp cât nu este susținută de dovezi verificabile, rămâne o teorie, nu un fapt dovedit. Folosirea istorică, în laboratoare, a unor linii celulare derivate cu decenii în urmă din țesuturi fetale pentru testarea unor vaccinuri este un subiect distinct, documentat în literatura științifică, și nu echivalează cu afirmația că fetușii avortați recent ar fi folosiți direct ca „cobai” pentru vaccinurile anti-Covid.

Ce rămâne neexplicat

Ceea ce rămâne cert este decretul din 1920 și impactul său asupra legislației ulterioare din multe state. Ceea ce rămâne discutabil este cifra totală de avorturi atribuită perioadei de atunci încoace și, mai ales, legătura directă pe care unii o fac între acest episod istoric și campaniile de vaccinare din zilele noastre. Cititorul rămâne cu întrebarea: unde se termină istoria documentată și unde începe interpretarea?

adevăruri.ro este partener LIXRA Media Intelligence Network