Datorii, bule și bani: semnele unui sistem financiar sub presiune
economie libera

Datorii, bule și bani: semnele unui sistem financiar sub presiune

E
⏱ 5 min de citit

xistă un detaliu care nu se leagă în narațiunea oficială despre economia globală: în timp ce guvernele vorbesc despre stabilitate și inteligența artificială este prezentată drept viitorul garantat al productivității, piețele de obligațiuni și bursele încep să trimită semnale cu totul diferite. Potrivit unui eseu publicat recent de comentatorul economic Robert Gore pe platforma Straight Line Logic, aceste semnale ar putea anunța o perioadă de turbulențe financiare majore.

Textul pornește de la o idee simplă, dar tulburătoare: nimic din ce susțin piețele sau guvernele nu se bazează pe o loialitate necondiționată. Investitorii, la fel ca alegătorii, își retrag încrederea atunci când realitatea contrazice promisiunile.

Ce spune versiunea oficială

Oficial, industria inteligenței artificiale este motorul următoarei revoluții economice. Guverne, corporații și fonduri de investiții uriașe au pariat trilioane de dolari pe ideea că AI va transforma radical productivitatea muncii, de la programare la administrație, de la sănătate la logistică.

Tot oficial, datoriile suverane ale marilor economii occidentale — Statele Unite, state europene, Japonia — sunt considerate gestionabile, chiar dacă nivelul lor a crescut constant în ultimii ani. Dobânzile, spun autoritățile monetare, rămân „în linie cu normalul istoric”.

Piesa care nu se leagă

Gore atrage atenția asupra unor contradicții pe care piețele ar începe abia acum să le observe cu adevărat: finanțarea circulară din interiorul industriei AI, datoriile uriașe acumulate de companiile din domeniu, concurența tot mai puternică venită din China, costurile enorme cu energia și apa necesare centrelor de date, precum și proiecțiile de venituri care, potrivit autorului, rămân „extrem de speculative”.

„La bază, problema este că, deși inteligența artificială poate răspunde la un număr aparent infinit de întrebări, nu poate pune nici măcar una singură”, scrie Gore, argumentând că întreaga tehnologie s-ar construi pe o premisă greșită despre natura inteligenței umane.

În paralel, autorul observă o altă fisură: Franța, cu o datorie publică ce depășește 119% din produsul intern brut și cu cheltuieli guvernamentale ce consumă mai mult de jumătate din PIB, ar fi, în opinia sa, doar primul exemplu dintr-un fenomen mai larg — piețele de obligațiuni ar începe să „recoteze” riscul statelor puternic îndatorate, cerând dobânzi tot mai mari pentru a le finanța datoria.

Ce cred susținătorii teoriei

Potrivit lui Gore, adevăratul motiv pentru care tehnologia AI este promovată atât de insistent „de sus în jos” — de guverne și corporații, mai degrabă decât cerută organic de utilizatori — ar fi legat de capacitatea sa de a colecta, organiza și analiza date la scară masivă, utilă oricărui stat interesat de supraveghere. Autorul susține că acesta ar fi, de fapt, scopul deja atins al proiectului AI, dincolo de promisiunile publice despre „superinteligență”.

Pe de altă parte, susținătorii acestei perspective economice cred că guvernele occidentale au doar două opțiuni în fața datoriilor uriașe: devalorizarea monedelor sau o repudiere explicită a datoriei publice. Ambele scenarii, spun ei, ar duce la dobânzi din ce în ce mai mari, cu efecte greu de controlat asupra bugetelor statelor.

Ce răspund scepticii

Nu toți analiștii economici împărtășesc acest pesimism. Mulți specialiști în tehnologie consideră că investițiile masive în inteligența artificială reflectă o etapă normală de maturizare a unei tehnologii emergente, comparabilă cu alte cicluri de investiții din istoria economică, și că scăderea costurilor de utilizare ar putea, pe termen lung, să justifice investițiile actuale. De asemenea, economiști care analizează piețele de obligațiuni suverane atrag atenția că majorarea dobânzilor nu înseamnă automat un colaps iminent, ci poate reflecta ajustări normale de risc.

Ce rămâne neexplicat

Rămâne de văzut dacă inteligența artificială va genera, așa cum promit susținătorii ei, câștiguri de productivitate suficiente pentru a justifica investițiile uriașe făcute până acum, sau dacă, așa cum sugerează Gore, va rămâne o tehnologie cu un „caz de utilizare” limitat pentru oamenii obișnuiți. La fel de deschisă rămâne întrebarea legată de datoriile suverane: pot economiile dezvoltate să își continue cheltuielile actuale fără o criză majoră, sau Franța este, într-adevăr, doar prima dintr-un șir mai lung de state care vor fi nevoite să își recunoască limitele financiare?

Judecă singur: semnalele din piețele financiare nu mint niciodată complet, dar nici nu spun întotdeauna adevărul întreg. Ce e cert e că discuția despre sustenabilitatea datoriilor publice și despre bula posibilă din jurul inteligenței artificiale a ieșit, în ultimele luni, din cercurile restrânse ale analiștilor și a ajuns în centrul dezbaterii economice globale.

adevăruri.ro este partener LIXRA Media Intelligence Network