DOJ permite anunțuri „doar H-1B”: cine pierde de fapt?

n aviz juridic emis discret de Departamentul de Justiție al SUA (DOJ) legalizează, în practică, anunțurile de angajare care exclud explicit cetățenii americani — iar ceea ce e prezentat ca o simplă interpretare tehnică ascunde, de fapt, o portiță uriașă pentru companiile care preferă forța de muncă străină ieftină și controlabilă prin viză.

Avertismentul vine de la avocatul John Miano, care reprezintă US Tech Workers, o organizație ce luptă împotriva utilizării masive a lucrătorilor cu viză de muncă. Miano a declarat pentru Breitbart News: „Această decizie este un dezastru pentru lucrătorii americani, pentru că nu reflectă realitatea procesului de angajare.”

Cronologia ridică întrebări: decizia „presupune că întregul proces de angajare, de la anunț la angajare propriu-zisă, implică același job. În realitate, practica din industrie este să se facă publicitate pentru a colecta CV-uri [pentru angajări ulterioare]. Anunțurile în cauză nici măcar nu includeau joburi reale, ci doar căutau lucrători H-1B”, a explicat Miano.

Potrivit interpretării DOJ, dacă un angajator publică un anunț cu textul „Doar lucrători H-1B”, nu există nicio sancțiune — decât dacă un american aplică, este respins și poate demonstra că respingerea s-a datorat exclusiv naționalității sale. Practic, sarcina probei cade integral pe cel discriminat, nu pe compania care a scris explicit că nu vrea americani.

Cine poate opri decizia — și cine nu o face

Miano susține că procurorul general Todd Blanche are autoritatea legală de a revizui și a anula această decizie. Deocamdată, nu există semne că acest lucru se va întâmpla. Pentru un american afectat, calea legală rămâne extrem de costisitoare: aproximativ 50.000 de dolari în onorarii avocățiale pentru a investiga și a susține un caz în fața unui judecător — o sumă care descurajează practic orice acțiune individuală.

DOJ nu a răspuns solicitărilor de clarificare din partea Breitbart News, ceea ce nu se menționează suficient de apăsat în relatările oficiale despre acest caz.

Miano are deja un istoric de succes: a câștigat mai multe procese împotriva companiilor care au colaborat cu Chicago H-1B Connect Coalition, o structură care funcționa ca platformă de joburi pentru mai multe firme, promovând posturi către lucrători H-1B plătiți sub prețul pieței — și transmițând, practic, americanilor că nu au ce căuta acolo. Avocații corporativi au dat însă lovitura de grație prin acest aviz al OCAHO (Biroul Judecătorului-Șef pentru Audieri Administrative), organismul care judecă plângerile de discriminare pe criteriu național.

Decizia oficială susține că „publicitatea discriminatorie nu reprezintă un motiv de acțiune legală distinct conform INA” (Legea privind Imigrația și Naționalitatea), limitând dovezile de discriminare la cazurile de neselectare, recrutare sau concediere — nu ca încălcări de sine stătătoare.

Un tablou mai mare: cine beneficiază real

Ceea ce nu apare în titluri este contextul economic: aproximativ 500.000 de lucrători străini din domeniul „white-collar” intră anual în SUA prin programe de tip H-1B, iar o parte a acestui flux este, potrivit anchetatorilor, profitabilă pentru rețele de directori și recrutori care vând practic joburile americane. Coincidență sau nu, decizia DOJ apare exact în perioada în care administrația Trump a inițiat anchete asupra fraudei din piața muncii de birou.

Anthony D’Esposito, Inspectorul General al Departamentului Muncii, a declarat în iulie pentru Breitbart News, fără să dezvăluie prea multe detalii ale unei anchete în desfășurare: „unul dintre lucrurile care probabil îi va înfuria cel mai tare pe americani… este faptul că mulți dintre cei care vând aceste joburi primesc șpăgi. Vom defini clar relațiile lor — fie că e vorba de bande, fie de organizații criminale transnaționale.”

Pe 4 august, DOJ a amendat OpenAI, una dintre companiile de vârf din domeniul inteligenței artificiale, cu 3,2 milioane de dolari, după ce nu a făcut publicitate reală unui post pe care îl folosea de fapt pentru a ajuta un lucrător cu viză să obțină green card. Harmeet K. Dhillon, procuroare adjunctă la Divizia pentru Drepturi Civile a DOJ, a declarat: „Este ilegal să discriminezi lucrătorii americani preferând deținători de vize temporare pentru joburi.”

Contrastul e greu de ignorat: în aceeași lună în care DOJ amendează OpenAI pentru o practică similară, un alt departament al aceleiași instituții emite un aviz care legalizează, în esență, exact acest tip de discriminare — atât timp cât e formulată deschis în anunț, nu ascunsă. Cine beneficiază de această contradicție instituțională rămâne o întrebare deschisă.

Rezultatele se văd deja pe rețelele profesionale. „Conduc pentru Amazon Flex cu 20 de dolari pe oră”, a scris Jesse Stay pe LinkedIn, adăugând că are 13 cărți publicate: „Serios, aș vrea să știu de ce nu pot obține un job, cu mii de aplicații și sute de interviuri în ultimii trei ani. Trebuie să reparăm recrutarea din această industrie.”

Richard H. a povestit că, după peste 400 de CV-uri trimise fără niciun răspuns, a renunțat și s-a pensionat: „Voiam să mai lucrez încă 5-8 ani, dar numele meu circulă deja de prea multe ori, nu pare să existe cale de a ocoli bariera vârstei.” Jonathan Peters, un alt profesionist IT rămas fără loc de muncă, câștigă acum puțin peste 17 dolari pe oră: „Nici noi nu ne permitem, dar avem economii și soția mea va reîncepe să lucreze.”

Agențiile federale redactează, între timp, noi reglementări menite să reducă frauda și să încurajeze angajarea americanilor — însă până atunci, avizul DOJ rămâne în vigoare, iar mecanismul prin care americanii sunt excluși din propriile joburi continuă să funcționeze legal.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)