Nord Stream: ofițerul ucrainean care s-a trădat singur la telefon

rocuratura Generală a Germaniei a pus sub acuzare un ofițer de elită ucrainean pentru sabotarea conductelor Nord Stream — iar cel mai devastator dosar împotriva lui nu l-au construit anchetatorii, ci propriile lui convorbiri telefonice din arest. Ceea ce oficial este prezentat ca un simplu dosar penal ascunde, de fapt, o întrebare pe care nimeni din cancelariile occidentale nu pare grăbit să o pună cu voce tare: dacă operațiunea a fost aprobată la nivel de stat, de ce un singur soldat ajunge în fața judecătorilor?

Autoincriminarea care schimbă tabloul

Conform informațiilor publicate de ARD, Süddeutsche Zeitung și Die Zeit, procurorul general federal german Jens Rommel l-a acuzat pe ucraineanul Serhii K. de atacuri asupra infrastructurii energetice civile — calificată drept crimă de război în temeiul dreptului penal internațional. Acuzația include provocarea de explozii și distrugerea de instalații.

Probele, potrivit surselor citate de presa germană, sunt descrise ca „covârșitoare”. Cetățeanul ucrainean ar fi discutat despre atac cu rude și cunoștințe prin telefon în timp ce se afla în arest preventiv în Italia, așteptând extrădarea — incriminându-se astfel singur. Pe telefonul său mobil, anchetatorii ar fi găsit dovezi suplimentare care îi confirmă implicarea.

Serhii K. este acum în arest preventiv la Hamburg. Procesul este programat să înceapă în această toamnă la Curtea Regională Superioară din Hamburg.

Iahtul Andromeda și echipa de scafandri

Cronologia ridică semne de întrebare: pe 26 septembrie 2022, trei din cele patru secțiuni ale conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost distruse de explozibili cu acțiune întârziată, plantați pe fundul Mării Baltice. Potrivit anchetatorilor germani, atacul a fost executat de pe iahtul cu pânze „Andromeda”, pe care specialiștii Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA) au descoperit urme dintr-un amestec de explozibili militari hexogen și octogen.

Anchetatorii au identificat în total șapte suspecți. Se crede că unul dintre ei, un soldat, a fost ucis ulterior în luptele din Ucraina. Datele care i-au condus la suspecți au venit inclusiv de la Poliția de Frontieră Poloneză — o detaliu care, în contextul evenimentelor ulterioare, capătă o greutate aparte.

Potrivit anchetei, un al doilea cetățean ucrainean, Volodymyr S., ar fi participat la operațiune ca scafandru, instalând cel puțin patru dispozitive explozive pe conducte. El a fost arestat în septembrie 2025 în Polonia, unde locuiește cu familia. Instanța poloneză a blocat însă extrădarea — o decizie descrisă ca „extrem de rară în UE” — pe motiv că atacul reprezintă o acțiune militară legitimă într-un conflict armat. Însuși prim-ministrul Donald Tusk a comentat că extrădarea nu ar fi fost în interesul Poloniei. Coincidență sau calcul geopolitic?

Cine a dat ordinul? Firul urcă spre vârf

Hotărârea Curții Federale de Justiție (BGH) din decembrie precizează că Serhii K. era, la momentul atacului, „membru al unei unități militare de forțe speciale ale forțelor armate ucrainene, deținând gradul de ofițer — cu responsabilități de conducere”. Mai mult, aceeași hotărâre consemnează că actul a fost, foarte probabil, comis „în numele unui stat străin”, ca parte a unei operațiuni de informații, iar „autoritățile statului de la Kiev erau responsabile”.

Procurorii germani consideră că „mintea” din spatele operațiunii este fostul ofițer de informații ucrainean Roman Cervinski, care neagă acuzațiile. Potrivit unor surse din domeniul securității citate de presa germană, operațiunea ar fi fost aprobată de fostul șef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi — care neagă și el orice implicare. Dacă Zelenski a fost informat sau nu rămâne neclar. Președintele ucrainean a declarat în trecut: „Sunt președintele și dau ordinele corespunzătoare. Ucraina nu a făcut nimic de genul acesta.”

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că Nord Stream 1 transporta, înainte de invazia din 2022, mai mult de jumătate din gazul rusesc destinat pieței germane. Distrugerea sa a redefinit complet harta energetică a Europei — și a creat oportunități masive pentru furnizorii alternativi de gaze naturale lichefiate. Cine beneficiază? Răspunsul nu e greu de găsit, dar e incomod de rostit.

Imunitate respinsă, proces în toamnă

Apărarea lui Serhii K. a invocat imunitatea funcțională — argumentând că atacul asupra conductelor a constituit un act de război legitim împotriva Rusiei, iar K. a acționat în calitate de soldat. Curtea Federală de Justiție a respins apelul. Procesul va începe în toamna acestui an la Hamburg.

Paradoxul este evident: același argument — că distrugerea Nord Stream a fost un act de război — a fost acceptat de un judecător polonez pentru a bloca extrădarea lui Volodymyr S., dar respins de instanța germană în cazul lui Serhii K. Două instanțe europene, două concluzii opuse, același atac. Cronologia și contradicțiile juridice ridică o întrebare simplă: există o justiție unitară în această poveste, sau fiecare capitală europeană scrie propriul final?

Sursă: Solid News (solidnews.ro)