Legea salarizării medicilor: de ce tocmai acum?

n timp ce România se află încă fără un guvern nou învestit, la aproape trei luni de la demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Bolojan, un președinte de Consiliu Județean cere public parlamentarilor să blocheze o lege care ar afecta direct personalul medical — și asta ridică o întrebare simplă: cine împinge, în plină vacanță parlamentară și criză de legitimitate, o măsură cu impact atât de sensibil asupra sănătății publice?

Angajații Spitalului Județean de Urgență Târgoviște au participat la greva de avertisment organizată la nivel național, alături de colegii lor din întreaga țară. Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița — instituție în subordinea căreia funcționează spitalul — a declarat că este firesc să fie alături de medici, asistenți medicali și întregul personal aflat în conflict cu autoritățile centrale.

Ștefan a cerut public tuturor parlamentarilor din județul Dâmbovița, indiferent de culoarea politică, să nu voteze legea salarizării și nici alte măsuri care afectează personalul medical. O solicitare care depășește granițele partizanatului obișnuit și care, cel puțin la nivel declarativ, unește liberali, social-democrați și independenți sub același steag: protecția salariilor din sănătate.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Ce nu se menționează suficient în comunicatele oficiale este contextul mai larg în care apare această presiune legislativă: România traversează o criză guvernamentală prelungită, fără un premier învestit de la demiterea Cabinetului Bolojan pe 5 mai, cu miniștri interimari care ar trebui, teoretic, să gestioneze doar administrarea curentă — nu reforme majore de salarizare. Foștii miniștri PSD, inclusiv cel al Sănătății, au demisionat încă din aprilie, lăsând portofoliul acoperit prin interimat.

Coincidență sau nu, tocmai într-un moment în care instituțiile centrale funcționează la capacitate redusă, iar Parlamentul a intrat în vacanță de la 1 iulie, discuția despre o lege a salarizării care afectează personalul medical capătă contur. Cine beneficiază de o asemenea măsură adoptată în lipsa unui control politic clar și complet? Întrebarea rămâne deschisă, mai ales în contextul mai larg al austerității bugetare impuse în ultimul an — TVA majorat la 21%, impozit pe dividende de 16%, reduceri de personal în sectorul public — toate justificate printr-un deficit bugetar care rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană.

Solicitarea lui Corneliu Ștefan nu este izolată: ea vine pe fondul unei nemulțumiri sociale tot mai vizibile, cu aproape jumătate dintre gospodăriile din România declarând dificultăți financiare și cu o încredere în instituțiile centrale aflată la un nivel istoric de scăzut. Rămâne de văzut dacă apelul președintelui de CJ va avea ecou real în Parlament sau dacă va rămâne doar un gest simbolic, într-un an în care simbolurile politice par să conteze mai mult decât deciziile concrete.

Sursă: Flux24.ro