Cina de la Cluj: ce documente a semnat Nicușor Dan cu Sasha Dragić

ntâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și Sasha Dragić — fondatorul Superbet și una dintre cele mai controversate figuri ale industriei pariurilor din România — la restaurantul Da Pino din Cluj-Napoca nu a fost notată în calendarul public prezidențial, iar participanții au semnat documente de confidențialitate aduse de SPP, conform angajaților restaurantului. Ce negociau cei doi la o masă care, oficial, „nu înseamnă nimic”?

Jurnalistul Liviu Alexa, cunoscut pentru investigațiile sale neconvenționale, pune pe masă detalii care ridică semne de întrebare serioase. În timp ce Dragić a publicat o replică vagă despre „întâlnire întâmplătoare” — citită de doar 2.755 de persoane — contextul arată altceva: un om de afaceri cu trecut evazionist, care a construit un imperiu de aproape un miliard de euro din pariuri și păcănele, discută în secret cu șeful statului. Coincidență? Sau brokerare politică la cel mai înalt nivel?

Familia Dragić: imagine de elită, trecut penal

Sasha Dragić — adevăratul nume Saša Dragić — și-a construit în ultimii ani o imagine de antreprenor discret, susținător al culturii și sportului românesc. Realitatea din dosarele penale spune altceva. În 2012, familia soției sale, Augusta Dragić (născută Petrina), era în centrul unui scandal de evaziune fiscală prin intermediul firmelor care administrau rețeaua Superbet.

Liviu Petrina, liderul PNȚCD și fratele fostului prorector de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, a fost acuzat de fraudarea statului cu aproape 200.000 de euro. Licența Superbet și punctele de lucru au fost preluate de firme înființate peste noapte, în care aveau interese Augusta Valeria Dragić și soțul ei, sârbul Sasha Dragić.

SC Advanced Betting System, administrată de Dragić, a acumulat o datorie față de stat de peste 1,9 milioane de lei și a intrat în insolvență. În același timp, Dragić a continuat afacerea Superbet prin alte structuri. Dosarul penal a existat — prejudiciul a fost achitat ulterior, iar condamnările au fost cu suspendare. Dar întrebarea rămâne: cum ajunge un om cu astfel de antecedente la masa președintelui României?

Un miliard de euro din vulnerabilitatea românilor

Superbet a făcut aproape un miliard de euro cifră de afaceri în România — printr-un „punct de lucru” al unui offshore maltez. Dragić orchestrează extinderi incredibile: recent a cumpărat Mozzart Bet, tranzacție de un miliard de euro care nu a apărut în presa românească. Dejan Čakajac, fondatorul Mozzart Bet din Serbia, a încasat deja jumătate de miliard de euro de la Dragić și a ieșit la cumpărături de farmacii.

În timp ce industria pariurilor și păcănelelor exploatează vulnerabilitatea și suferința a milioane de români, Dragić se prezintă ca un „modest susținător al valorilor românești”. Ceea ce nu se spune: frații soției sale, Robert și Bogdan Petrina, sunt invitați permanenți pe yachtul său și duși cu avionul privat în concedii. Un alt membru al clanului Petrina are acces la Mar-a-Lago, reședința lui Donald Trump — conexiune care ridică întrebări despre rețelele de influență ale familiei Dragić.

Ce nu ne spune Nicușor Dan

Alexa pune întrebarea directă: „Nicușoare, ai avut timp să te întâlnești cu rechinul Dragić, cu trecut evazionist și combinator de firme sulfuroase, lider în industria puturoasă a pariurilor și păcănelelor. De ce nu ți-ai făcut timp în ultimul an pentru întâlniri cu cei mai mari investitori industriali care au construit fabrici, uzine și combinate, cu cei mai mari plătitori de taxe, impozite și contribuții?”

Cronologia ridică semne de întrebare. Dragić pretinde că nu se mai ocupă de Superbet, că „numai lucrurile mari ajung la el din partea managementului”. Dar a ieșit din „cubul de smarald” pentru a se vedea cu Nicușor Dan. Cine beneficiază de această întâlnire? Alexa sugerează că Dragić ar fi „cureaua de transmisie a Ursulei von der Leyen” — fratele președintei Comisiei Europene este angajat în top managementul Superbet.

Meșterul Manele și DIICOT: cenzură sau coincidență?

Într-un context aparent fără legătură, dar care ilustrează climatul actual, artistul Călin-Liviu Georgescu (Meșterul Manele) susține că DIICOT i-a închis toate canalele și radioul. Întregul catalog muzical al proiectului său a fost retras de pe Spotify, iTunes, Tidal și YouTube Music, la cererea DIICOT, conform unei notificări de la distribuitorul american DistroKid.

Georgescu a ironizat: „Cine mai vrea să asculte muzica Meșterul Manele în altă parte în afară de YouTube, să se ducă la DIICOT să dea play.” Ce legătură are un artist viral cu un dosar DIICOT? Și de ce instituțiile statului intervin în distribuția muzicală? Întrebări fără răspunsuri oficiale.

Farul și fluturii: cum funcționează controlul narativului

Analistul Adrian Onciu aduce o perspectivă mai largă: subiectele fierbinți — relația cu Rusia, poziționarea față de UE și NATO — sunt confiscate de voci extreme (Diana Șoșoacă, Sorin Ovidiu Vântu), ceea ce le împinge automat în derizoriu. „Confiscarea reprezentării” este un mecanism subtil: o temă legitimă ajunge să fie purtată public exclusiv de figuri marcate de extremism, astfel încât orice cetățean cumpătat care pune întrebări este asociat automat cu „nebunii”.

Onciu sugerează că acest lucru nu e accident, ci strategie: „Un far care strânge laolaltă exact categoria de oameni pe care vrei să-i ții sub observație își îndeplinește rolul cu atât mai bine cu cât pare mai grotesc.” Radicalizarea devine vizibilă și ușor de monitorizat. Spațiul de mijloc — acela în care poți pune o întrebare incomodă fără a fi suspectat de trădare — dispare.

Poate că Șoșoacă și Vântu nu sunt nici eroii, nici nebunii pe care îi joacă în public, ci „deținătorii unei misiuni discrete” — aceea de a aduna extremiștii sub aceeași lumină, unde sunt mult mai ușor de supravegheat.

Concluzie: ce nu vi se spune

Întâlnirea Nicușor Dan — Sasha Dragić nu a fost „întâmplătoare”. Documentele de confidențialitate, absența din calendarul public, trecutul penal al familiei Dragić și conexiunile internaționale ale acestuia — toate indică o discuție cu miză mare. Cine beneficiază? Ce s-a negociat? De ce un președinte al României alege să se întâlnească în secret cu un om de afaceri din industria pariurilor, în loc să discute cu industriașii care plătesc taxe și creează locuri de muncă reale?

Răspunsurile oficiale lipsesc. Dar cronologia și contextul vorbesc de la sine.