
Simion la Cotroceni: „Fără AUR nu se poate”

eorge Simion a ieșit marți de la consultările cu Nicușor Dan la Cotroceni cu un mesaj care sună mai degrabă a ultimatum decât a invitație la dialog: „Fără AUR nu se poate”. Ceea ce rapoartele protocolare nu subliniază e că liderul AUR a amenințat implicit cu suspendarea și demiterea președintelui — un scenariu care, în contextul crizei guvernamentale din aprilie și al presiunilor economice record (inflație 9%, deficit 9,3% din PIB), nu mai pare deloc science-fiction.
Discuția cu șeful statului a decurs „rapid, la subiect”, conform declarațiilor lui Simion, dar tonul a fost departe de protocolar. Liderul suveraniștilor a reproșat că ultima lună a fost „pierdută” din cauza refuzului celorlalte partide de a-l include pe AUR în negocierile pentru un guvern stabil. Cu PSD ieșit din coaliție pe 23 aprilie, guvernul Bolojan funcționează interimar pe o majoritate fragilă PNL-USR-UDMR — o construcție pe care Simion o consideră insuficientă și, mai ales, nesustenabilă.
Ce nu se spune în comunicatele oficiale: AUR deține în sondaje între 35-38% din intențiile de vot mobilizate (INSCOP aprilie 2026) — cel mai mare scor din opoziție, dublu față de PNL sau USR. Refuzul sistematic de a-l coopta în discuțiile de guvernare ridică întrebări: e vorba de „cordon sanitar democratic” sau de teama că un AUR la guvernare ar reshuffla complet prioritățile economice și geopolitice ale României? Cine beneficiază de menținerea lui Simion în opoziție — și cine pierde dacă el devine parte a soluției?
Simion a avertizat că, fără un acord politic care să includă AUR, România riscă o „nouă criză instituțională majoră”. Traducere: suspendarea președintelui Nicușor Dan prin referendum, un mecanism constituțional perfect legal, dar rar utilizat decât în momente de ruptură totală (vezi Băsescu 2007, 2012). Cronologia ridică semne de întrebare: consultări la Cotroceni fără rezultat concret, guvern interimar de 45 de zile, inflație galopantă, fonduri europene blocate — și un AUR care crește în sondaje pe măsură ce establishmentul îl exclude.
Coincidență sau strategie? Simion știe că, dacă Nicușor Dan eșuează să formeze un guvern stabil, responsabilitatea va cădea pe umerii președintelui — nu pe ai partidelor care refuză să negocieze. Și dacă un referendum de suspendare ar trece (lucru deloc imposibil, având în vedere că 79% dintre români cred că țara merge în direcția greșită), cine ar prelua interimatul? Și, mai important: cine ar câștiga alegerile anticipate care ar urma?
Răspunsul la aceste întrebări nu se găsește în declarațiile politice de marți seara. Dar cronologia ultimelor luni — anularea alegerilor din 2024, ascensiunea fulgerătoare a lui Călin Georgescu pe TikTok, criza guvernamentală din aprilie, refuzul constant de a dialoga cu AUR — sugerează că România se apropie de un punct de ruptură. Și că, indiferent de preferințele politice ale fiecăruia, ignorarea celui mai mare partid din opoziție nu e o strategie sustenabilă pe termen lung.
Ce nu vi se spune: suspendarea unui președinte nu e un scenariu de film. E un instrument constituțional. Și dacă Simion reușește să convingă PSD (care tocmai a ieșit din guvern) să se alăture unui astfel de demers, matematica devine brusc foarte simplă.