Ghiță din Serbia: „Bolojan e tot de la Securitate”

ebastian Ghiță, omul de afaceri refugiat în Serbia și fost politician PSD, lansează din exil o acuzație explozivă: Ilie Bolojan, premierul în criză al României, ar fi „tot de la Securitate” — parte dintr-un pattern al serviciilor secrete de a impune lideri prin intermediul acelorași influenceri și jurnaliști. Coincidență sau nu, acuzația vine exact în momentul în care guvernul Bolojan se află la un pas de prăbușire, după retragerea sprijinului politic al PSD.

Într-o postare pe rețelele sociale, Ghiță desenează o hartă a presupuselor legături: „CTP, Tolontan, Țapălabă, Pantazi, Negruțiu, Striblea, Dogioiu etc… Bolojan, Fritz, Oana Gheorghiu, Vlad Voiculescu, Buzoianu, Moștenuță etc…” — toți, în viziunea sa, parte a unui mecanism care a promovat succesiv pe Traian Băsescu și Klaus Iohannis, ambii ulterior „demasați” ca având legături cu fosta Securitate.

„L-au susținut pe Băsescu și apoi s-au enervat pe el că era de la Securitate! L-au susținut pe Johaus sic și apoi s-au enervat și pe el că era tot de la Securitate! Acum ni-l propun pe Bolojan!!! Să vă spun un secret: Bolojan este tot de la Securitate!!!”, scrie Ghiță, care însuși a fugit din România în 2016, în timpul anchetelor DNA.

Cronologia care ridică întrebări: același script, actorii diferiți?

Ceea ce Ghiță sugerează — fără a oferi probe concrete — este existența unui pattern: aceiași jurnaliști de investigație și influenceri „promovează” succesiv lideri prezentați ca „anticorupție” sau „reformatori”, care ulterior sunt legați de structuri de putere moștenite din regimul comunist. Băsescu a fost acuzat oficial de legături cu Securitatea (dosar declasificat CNSAS). Iohannis a fost criticat pentru numiri controversate în servicii. Acum, Bolojan — fost primar Oradea, prezent ca tehnokrat eficient — devine ținta acelorași suspiciuni.

„Susținatorii lui Bolojan… ori sunt nepricepuți… ori nu au noroc?!”, întreabă retoric Ghiță, adăugând un detaliu inflamator: „În perioada în care acești influenceri minunați au impus Șefi de Stat… din România au dispărut 200 miliarde euro!!!” Cifra — nedetaliată și neverificabilă — face referire probabil la pierderile economice cumulate din fonduri europene, evaziune fiscală și corupție din ultimele două decenii.

Context: Ghiță, credibilitate zero sau insider incomod?

Sebastian Ghiță nu este o sursă neutră. Fugit în Serbia în 2016 pentru a evita arestarea în dosare de corupție și șantaj, el a devenit o voce paradoxală: discreditat oficial, dar cu acces — real sau pretins — la informații din interiorul sistemului. Declarațiile sale anterioare au inclus acuzații la adresa DNA, SRI și a unor politicieni de vârf, unele confirmate parțial prin anchete ulterioare, altele rămase simple teorii.

Ceea ce nu se menționează în reacțiile oficiale: Ghiță a fost cândva parte a aceluiași sistem pe care acum îl denunță. A fost deputat PSD, proprietar de trusturi media (Romania TV), apropiat de Liviu Dragnea. Credibilitatea sa este compromisă, dar cunoașterea mecanismelor interne — posibil reală. Întrebarea rămâne: vorbește din resentiment sau știe ceva ce alții preferă să tacă?

Cine beneficiază de această narațiune?

Atacul lui Ghiță la adresa lui Bolojan vine într-un moment extrem de fragil: guvernul Bolojan, deja slăbit de retragerea PSD, se confruntă cu negocieri dificile pentru un cabinet minoritar PNL-USR-UDMR. Orice erodare a imaginii de „tehnokrat curat” a lui Bolojan slăbește și mai mult poziția PNL. Cine câștigă? Teoretic, AUR — principalul partid de opoziție, care cere alegeri anticipate și capitalizează pe narativul anti-sistem. Dar și PSD, care după ieșirea din guvern caută să se repositioneze ca alternativă „autentică” la „influencerii” pro-occidentali.

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce acum? De ce exact în momentul în care Bolojan negociază supraviețuirea politică? Ghiță acționează independent sau este megafon pentru interese mai mari — interne sau externe?

Influencerii menționați: jurnaliști sau „fabricanți de lideri”?

Lista lui Ghiță include nume de greutate din jurnalismul românesc: Cristian Tudor Popescu (CTP), Cătălin Tolontan (investigații HotNews), Emilia Șercan (plagiate), alții. Toți au susținut, într-adevăr, la un moment dat, figuri politice ulterior controversate. Dar sare în ochi: niciunul dintre ei nu a „impus” lideri — au investigat, au comentat, au criticat. Confuzia dintre presă independentă și „fabricanți de lideri” este o tactică clasă de discreditare a jurnalismului de investigație.

Ceea ce Ghiță nu menționează: mulți dintre acești jurnaliști l-au investigat și pe el. Tolontan a scris despre corupția din sistemul de sănătate. CTP a criticat dur trustul Romania TV al lui Ghiță. Atacul nu e poate la adresa „serviciilor”, ci la adresa celor care l-au expus.